Cu ocazia unei nunți am ajuns și prin Cluj Napoca, doar pentru un weekend. Cum timp de vizitat prin frumosul oraș transilvănean nu prea aveam la dispoziție, mare parte a acestuia fiind dedicată tradițiilor specifice unui așa eveniment și petrecerii de la restaurant, ne-am zis să ajungem cât mai devreme în Cluj, vineri de dimineață, pentru a ne plimba măcar pentru câteva ore prin centrul orașului. Să inspirăm cu nesaț aer ardelenesc…
Plecați dis-de-dimineață din București, după aproximativ 5 ore (și un pic) vedeam Clujul în toată splendoarea sa de pe dealul Feleacului, printre ștergătoarele care nu mai pridideau să… șteargă stropii ploii care ne-a dat binețe. După alte 30 sau 45 de minute de căutat un locșor de parcare cât mai aproape de centrul Clujului, am descălecat din bolid, am scos umbrelele și am luat-o la pas pe străduțe. Clar, vremea ploioasă nu facilita o experiență turistică potrivită.
Deja ne uitam pe unde să ne ascundem, pentru că de urcat pe dealul Cetățuii nu era chip pe așa o vreme neprielnică. Și ne-a ieșit în cale micuțul muzeu Steampunk Transylvania, despre care aflasem din căutările anterioare pe internet, așa că ne-am zis să-i dăm o șansă și să-l vizităm, oricum în aer liber nu prea puteam face mare lucru. Nu sunt neapărat un fan al genului steampunk, dar ideea unui astfel de muzeu m-a intrigat și am dorit să văd cu ce ne poate încânta privirea și simțurile.
Și, după cum aveam să constatăm după ce l-am pătruns la interior, Steampunk Transylvania a devenit unul dintre cele mai interesante, mai cool, mai extravagante muzee vizitate de noi vreodată, cum niciunul nu a fost până acum. În orice caz, unul total diferit de ceea ce obișnuim să vizităm, fie că vorbim de muzee de istorie, de artă (mai rar), muzee ale satului, castele etc. Dar cu nimic mai prejos, ba din contră, unul care poate diversifica experiența unui amator de astfel de obiective turistice.
70 de lei intrarea de fiecare adult.
Ce înseamnă steampunk? Steampunk este un gen estetic și narativ care imaginează un viitor alternativ construit cu tehnologia și estetica epocii victoriene, în special cu abur, mecanisme și invenții mecanice. Spune chatgpt.
Ce-mi spunea mie personal Steampunk înainte de a vizita acest muzeu? După cum spune și definiția scobită de pe internet – abur și metal, mașinării, drăcii și inginerii acționat de abur, imaginate și construite ca și cum ne-am afla în epoca victoriană de secol XIX și mai exact în lumile fantastice închipuite de Jules Verne (autorul preferat al copilăriei mele, pesemne că și al altora). Am văzut lucrări de artă steampunk, desene animate, chiar și filme cu decoruri inspirate de acest univers fantastic.
Doar că ce am văzut și experimentat la fața locului mi-a depășit orice mi-aș fi închipuit înainte. M-am simțit de parcă aș fi fost într-un adevărat decor de film, doar scenariul îmi mai trebuia și eram gata să-mi joc rolul, chiar și pe cel de umil figurant gură cască.
Nicio vizită la un muzeu nu ar fi perfectă dacă cineva nu te-ar îndruma și nu ți-ar explica despre exponate iar la Steampunk Transylvania totul este pe cât se poate de bine pus la punct. Personalul, echipat în ținute stil steampunk, te întâmpină cu zâmbetul pe buze, te întreabă dacă dorești conversația și explicațiile în engleză, pentru că sunt o mulțime de vizitatori din alte țări, cu siguranță noi avem fețe de pe alte meleaguri 😀 și te încântă cu explicațiile despre mașinării și exponatele de tot felul, ba chiar și cu poveștile din jurul acestora. În fiecare zonă a micuțului muzeu te va întâmpina un tânăr, sau o tânără, dornici să-ți satisfacă curiozitatea. Plăcut personal, plăcută atmosferă… steampunk.
După cum spuneam, un muzeu destul de mic, organizat pe două etaje, dar care parcă se expandează odată ce pătrunzi în universul său. Mașinării și machete imense construite de către artiști, unele pe decursul a multor luni de trudă și de migălit, exponate hibride, jumătate artă, jumătate tehnologie, tot felul de obiecte și de ustensile achiziționate din târgurile de vechituri, din diverse colecții particulare (din cîte am înțeles) sau de pe cine știe unde, tot felul de drăcii și de curiozități, unele vechi și de sute de ani, care de care mai interesante. Oriunde te uiți, oriunde arunci privirea, pe pereți, pe tavane, vezi ceva care cu siguranță îți va trezi interesul.
Cum ni s-a întâmplat și nouă – am intrat oarecum suspicioși și neîncrezători, am ieșit extaziați de ceea ce am văzut și am experimentat.
Ne-au atras atenția și ne-au ațâțat curiozitatea bicicletele funcționale în stil steampunk, mașinăria steampunk acționată pe aburi și curent electric care dă like-uri pe un smartphone, precursoarele proiectoarelor cinematografice care transformă simple cartoane cu poze în imagini animate prin rotirea unei manete, cinematograful săracilor din Parisul de secol XIX, machetele interactive ale corabiei piraților și ale zeppelinului, scaunele multifuncționale care au odihnit elite ale vremurilor trecute, chitara heavy-metal care e construită cu mult metal, replica aparatului de radiografiere, care acum nu mai are uraniu radioactiv din motive evidente, sfera cu plasmă inventată de Nikola Tesla și care aprinde un bec când îl apropii de suprafața acesteia, pistolul de killerit vampiri cu cartușe de usturoi și de apă sfințită, dragonul Suzaku, exponent de seamă al steampunk-ului japonez, zona de poțiuni inspirată din timpurile și laboratoarele alchimiștilor, unde au făcut și poțiunea iubirii, dar pe care din motive profesionale nu o folosesc pe vizitatori, sau vizitatoare, harta sinelui interior, calculatoarele mecanice nemțești, ceasul cu păianjen metalic, colegul Matei transformat în cioară și care croncăne dacă tragi de o funie, un melc gigantic a cărui cochilie pare a fi un adevărat hotel pentru spiridușii pădurii, baloane gata să facă înconjurul lumii în 80 de zile sau să ne ducă direct până la lună, ba chiar și dezordonatul atelier al lui Sylvester.
Mi-a plăcut foarte tare spațiul în care am pătruns parcă la bordul Nautilusului lui Jules Verne, dar și camera secretă accesibilă prin apăsarea unei cărți dintr-o imensă bibliotecă, de pe raftul cu două lumânări și în care este ascunsă mașina timpului, care-i poate duce pe doritori oriunde ar vrea, fantezistic vorbind.
După cum se poate vedea în colecția de imagini de mai jos.
Ce să mai, oriunde arunci privirea dai de o mașinărie, de un instrument, de o ustensilă, de un obiect de artă în stil… steampunk. Ne-am rotit și învârtit de vreo două-trei ori, ba sus, ba jos, ba înapoi, pentru a ne mira și admira cât mai multe dintre exponate. Nici nu știu cum au trecut două ore, atât de interesant a fost, atât de bine ne-am simțit. Și, din câte am observat, Steampunk Transylvania este un muzeu apreciat, popular, bine înfipt pe harta turistică a Clujului, pentru că erau destul de mulți vizitatori împreună cu noi în același timp, mulți dintre aceștia de pe alte meleaguri.
Steampunk Transylvania? Un univers expandat într-un spațiu comprimat, în care timpul parcă s-a oprit în loc într-o fantastică perioadă victoriană de secol XIX. Într-o atmosferă ce se dorește a fi misterioasă și esoterică, un clarobscur dintr-un univers cu o cronologie paralelă, inspirat din realități istorice și industriale, în care exploratorii au cucerit văzduhul, adâncurile și necunoscutul cu mașinării din metal acționate de puterea aburului și a presiunii, închipuite și create acum de către artiști magicieni.
Un spațiu care evocă o lume suspendată și încremenită parcă între epoci, între realitate și imaginație, un amestec de nostalgie pentru trecut și un viitor alternativ, în care tehnologia este vizibilă și palpabilă, în aceeași măsură și artă, o lume în care fiecare țeavă, rotiță și manometru, obiect de artă sau ustensilă ascunde o adevărată poveste.
Exist to reality! Sincer, m-aș mai fi întors să-l răscolesc încă o dată cu privirea, dar îndatoririle de nuntași de la București realmente ne-au tras cu forța de acolo, cu totul și cu totul împotriva voinței noastre. Un simplu apel telefonic a stins flacăra magiei steampunk…
Cu siguranță că vom reveni, pentru că suntem extrem de curioși de ce mașinării și alte curiozități steampunk vor mai fi expuse în viitor aici. Ciao!
