Cracovia este una dintre destinațiile turistice principale ale Poloniei, poate chiar numărul 1, dacă ar fi să ne referim strict la orașele acestei țări, nu și la proximitatea Munților Tatra unde am constatat pe propria noastră piele că afluxul de vizitatori este unul chiar impresionant, cu nimic mai prejos față de orice altă destinație de top la nivel mondial.
Atât de tare ne-a plăcut acolo încât a devenit unul dintre orașele noastre preferate, în care am revenit cu drag ori de câte ori sezonul vacanțier ne-a trimis pe tărâmuri poloneze. Și cu siguranță că ne va trimite din nou, poate chiar pe meleaguri mai nordice.
Normal, ca majoritatea turiștilor și după ce de fiecare dată am căutat zeci de minute bune un loc de parcare, ne-am plimbat atât prin exuberantul său centru istoric, prin Kazimierz, romanticul cartier evreiesc cu clădiri ponosite, lăsate așa poate pentru aducerea aminte a unor vremuri triste și tulburi, dar și pe malurile amenajate ale Vistulei.
Centrul său istoric este un adevărat muzeu în aer liber, un melanj de arhitectură renascentistă, gotică sau barocă, cu fațade ornamentate, catedrale impozante cu turnuri înalte, din care trompetiști cântă la ore fixe, străduțe strâmte dar și piețe spațioase, atracția principală fiind cu siguranță Palatul Imperial, Wavel, care se ridică semeț deasupra tuturor.
Impresionant cu adevărat, doldora de muzee, istorie după fiecare colț, magazine care vând te miri ce, restaurante cu meniuri de pe toate colțurile pământului, berării în stil bavarez și pub-uri cu beri craft, care sunt luate cu asalt la ceasurile înserării de turiști sau de localnici.
În afara castelului imperial, pe care l-am vizitat la prima noastră întâlnire cu Cracovia, nu am dat ghes spre alte muzee, deși ne-am dorit de fiecare dată să mergem și la fabrica Schindler, personal și la Muzeul Tehnic. Dar cu siguranță că vor fi și alte ocazii, pentru că vom reveni, cu siguranță. Tot cochetez cu o plimbare pe la Piața de Crăciun, poate s-o concretiza vreodată.
Ca în orice alt oraș de o așa anvergură, am preferat să-i luăm la pas străduțele, din cartierul evreiesc, până pe malul Vistulei și înapoi, prin curtea palatului imperial, dar și prin parcurile care le înconjoară. Ore bune, până ni s-au încins pingelele de la atâta umblat. Zgâindu-ne la fel de curioși peste tot și la toate, din buza caldarâmului și până-n vârful turlelor, în vitrinele colorate ale magazinelor, ca orice alt turist de altfel, că nu suntem mai deosebiți decât alții.
De hodinit ne-am hodinit pe la un restaurant, gruzin de această dată, pe la o cafenea, ba chiar la un pub cu tot felul de beri speciale și un nume cu conotații mafiote, Omerta.
Ne-am plimbat, am privit și am încercat pe cât posibil să fur, măcar un pic, din fireasca atmosferă cracoviană…
==============
Deși aglomerat și foarte aglomerat, sentimentul de relaxare nu m-a părăsit deloc pe tot parcursul preumblării noastre prin centrul său istoric.
hailaplimbare.ro 