După o scurtă plimbare de toamnă prin Cheile Vârghișului, am mers imediat la Festivalul KurtosKalacs din Sfântu Gheorghe, despre a cărui organizare am aflat de la un bun prieten. Nu de alta, dar chiar aveam poftă de un cozonac secuiesc ca la mama lui acasă, iar pofta ne-a fost răsplătită pe deplin.
Festivalul s-a desfășurat în centrul orașului, lângă parc, de fapt ajungeai acolo fără să ai nevoie de hărți GPS, doar după mirosul dulce-fin-aromat de cozonac secuiesc pe care îl simțeai de la străzi distanță.
Lume multă strânsă la festival (voiam să spun ca la urs, dar acolo era ca la kurtos), după cum ne așteptam de altfel, scenă amenajată pe care au concertat diverse formații, ba chiar am văzut cum se pregătea un kurtoskalacs cu o lungime de 20 de metri. Din păcate, nu am stat până la final, ca să vedem și dacă a meritat efortul oamenilor care tot răsuceau din greu la el.
Sincer să fiu, sunt un mare pofticios și aș fi gustat din toți kurtoșii de acolo, de la toți producătorii prezenți, numai că în doar câteva ore nu s-a putut.
Kurtoși de toate felurile am văzut și mi-au ațâțat poftele, cu aluat mai gros sau mai subțire, copți prin diverse metode și cu mai diverse rețete. Personal am numărat peste 10 producători, dar cred că erau mai mulți.
Preferatul nostru a fost cel cu zmeură, deși am luat pentru acasă și kurtoși în clasicele rețete cu nucă și simplu, cu zahăr. De la Parázska Kürtőskalács, unul dintre câștigătorii premiului de aur pentru KurtosKalacs-ul anului în ținutul secuiesc.
Îmi pare rău că nu am știut că se prepară și kurtoși sărați, cu brânză, leurdă și altele, că tare aș mai fi încercat. Asta este, data viitoare…
Ce să mai, Festivalul KurtosKalacs din Sf. Gheorghe a devenit unul dintre preferatele noastre și vom încerca să revenim acolo an de an.
Și mr. Rocky ar fi gustat un pic de kurtoș cu zmeură… se vedea în privirea lui pofticioasă.
hailaplimbare.ro 