La numai 170 de kilometri distanță de București se află orașul Câmpulung Muscel, unde călătorul cu înclinație spre obiectivele turistice istorice și religioase are cu siguranță ce vizita.
De exemplu, în jurul acestui oraș pot fi vizitate trei biserici rupestre, clădite cândva în negura istoriei – Nămăiești, Corbii de Piatră și Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă. Neapărat după ce trece și pe la Mănăstirea Negru Vodă din centrul orașului, prima curte domnească a Țării Românești, momentan aflată în proces de restaurare.
Mănăstirile Cetățuia Negru-Vodă, Nămăiești și Corbii de Piatră fac parte din așa-numitul tringhi sacru al așezărilor rupestre muscelene, fiind ridicate pe planurile unor vechi așezări dacice. După alții, un adevărat triunghi energetic, având în centru orașul Câmpulung.
Fie că este vorba de misticism, spiritualitate, pură istorie sau religie, acestea sunt cu siguranță locuri deosebite, sfinte, în care atât pelerinul cât și simplul turist va descoperi vechi altare dacice închinate lui Zamolxe, peste care au fost clădite sau săpate bisericuțe de către Negru Vodă sau alți înaintași, unde vor vedea urme și semne antice cioplite în stâncă, chiar și vestita siluetă a Cavalerului Trac, plus multe altele.
Clar este că secretele acestor lăcașuri de cult încă nu au fost în totalitate deslușite, astfel că sunt în continuare învăluite în mister, cu povești și legende care îndeamnă la visare orice călător. Plimbarea pe la aceste biserici rupestre, chiar și numai pentru o zi, chiar și numai pentru câteva momente, va fi o călătorie înapoi timp pentru suflet, inimă dar și pentru minte.
Pentru că la Cetățuia Negru Vodă am făcut o adevărată drumeție, am preferat să redactez un articol separat.
Am rămas dator cu vizitele la celelalte două biserici rupestre – Nămăiești și Corbii de Piatră, unde nu am zăbovit la fel de mult timp. Pentru că la acestea se poate ajunge mult mai repede, chiar putem spune că sunt mai la îndemâna celor trecuți de o anumită vârstă.
La Mănăstirea Nămăești
Mănăstirea Nămăiești este cel mai aproape de Câmpulung, chiar pe drumul care duce către Cetățuia Negru Vodă. Din drumul principal se face un indicator și mai mergi pe șosea încă 1km. Până întâlnești o parcare amenajată. Am lăsat mașina acolo și am luat la pas cele câteva zeci de trepte care duc sus, la Mănăstire. Acolo am remarcat că mai există o intrare, mai aproape, la care se poate ajunge cu mașina.
Am luat-o ușor în sus, pe trepte, prin curtea Mănăstirii, printre căsuțele măicuțelor, fiecare construită într-un alt stil arhitectural, fără vreo unitate anume, cum ar fi stat bine unui complex monahal.
Dar sus am fost încântați de micuța bisericuță rupestră, săpată în stâncă. Nu se știe când, nu se știe de către cine, dar legendele care circulă sunt frumoase și merită amintite.
Prima legendă
Potrivit uneia dintre ele, trei ciobani au ajuns cu oile pe stânca în care se află acum mănăstirea. În timpul nopții toti trei au avut toti acelasi vis: fiecăruia i s-a arătat un înger care i-a spus că în acea stâncă se află o icoană pictată după chipul adevărat al Maicii Domnului.
De dimineață și-au povestit visele, s-au speriat si au hotarât să se mute pe un alt versant al muntelui. Dar visul s-a repetat și în noaptea următoare. Iar în a treia noapte li s-a înfățișat în vis chiar Maica Domnului, care i-a dus la stâncă și le-a arătat intrarea în grotă, spunându-le să clădească un locaș de închinare unde vor găsi icoana.
Cât despre icoana de la Nămăiești, se spune că ar fi una dintre cele mai vechi din toată creștinătatea. Lengendele spun că ar fi una dintre cele 12 icoane pictate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Acolo, icoana ar fi fost adusă de Apostolul Andrei, care a propovăduit în Dobrogea și a plecat apoi spre Dacia Superioară.
A făcut popas lângă un templu închinat zeului Zamolxes. Apostolul Andrei a crezut că în grotă trăiește un slujitor al zeului, pe care spera să-l creștineze. Nu a găsit pe nimeni și s-ar fi adresat celor cu care călătorea – „Nemo est” (Nu este nimeni aici.). De unde si numele de Nămăiești.
Apostolul Andrei a coborât în grotă și a lăsat icoana aproximativ pe același loc în care se află acum în biserica rupestră a mănăstirii.
Cea de-a doua legendă
O altă legendă amintește de un singur cioban care a rămas cu oile peste noapte aproape de stânca în care a fost săpată biserica. Acestuia i s-a arătat în vis Maica Domnului care l-a îndemnat să se scoale și să sape sub el, pentru că va găsi o icoană într-o bisericuță de piatră. Și i-a mai spus să facă acolo o biserică în cinstea Intrarii în Biserică a Sfintei Fecioare Maria, izvor de viata și de tămăduire. Legenda spune ca icoana visată de cioban este chiar aceea care se află acum în biserică.
O altă teorie, ce pare mai veridică
Nu s-au întreprins încă cercetări arheologice dar o altă teorie avansează ideea că bisericuţa săpată în stâncă, unde a fost descoperită icoana, ar data de pe vremea când creştinismul era propovăduit în taină, prin peşteri sau alte locuri ascunse, de teama persecuțiilor. Să fie vorba de primii daci creștinați?
La interior erau pelerini care se rugau, în deplină liniște, așa că nu am făcut poze, nu am vrut să deranjez cu foiala mea pe acolo. Se stătea la rând pentru rugă la icoana Maicii Domnului, părea o atmosferă solemnă.
La Mănăstirea Corbii de Piatră
Încă de la început pot spune că bisericuța rupestră de la Corbii de Piatră este cea mai spectaculoasă dintre toate. În primul rând prin poziția sa, fiind săpată la bazele unei stânci imense, cu peretele frontal drept și vertical, uluitor de vertical, ca muchia unui paralelipiped. Un fel de Stânca Leului din Sri Lanka, totuși la o scară mai mică. În orice caz, o apariție spectaculoasă, care atrage atenția încă de când o vezi de departe, de pe șosea.
Am ajuns acolo pe la orele 18.00 și am văzut cum ultimele raze ale soarelui scăldau imensa stâncă, aceasta fiind acoperită într-o lumină caldă, primitoare. Totul părea încremenit în timp…
Am urcat cele câteva trepte până la bisericuță și ne-a sărit imediat în ochi firida săpată în stâncă. În care era așezată o masă lungă, cu bănci, din lemn, la care pesemne că se organizează diverse mese festive, la sărbătorile religioase. Trapeza mănăstirii…
Nu am intrat imediat în bisericuță, ne-am așezat pe băncuțe, cu fața la apusul soarelui, ne-am relaxat și ne-am încărcat cu energie. Cel puțin pentru câteva momente. Era plăcut să stai acolo, fără vreun gând, doar privind în zare…
Tradițiile locului spun despre trapeză că a fost folosită de către Neagoe Basarab drept tribunal în aer liber, pentru a face judecăți publice.
Avem și Legende de la Corbii de Piatră…
De asemenea, legendele pomenesc de un jertfelnic dacic, situat în apropierea porţii de acces, unde se aduceau sacrificii zeului Zamolxis. Ese chiar lângă intrare, o bucată de stâncă pe care erau cioplite niște trepte.
Drept este că că începuturile mănăstirii nu sunt cele oficiale, din 1512, pictura bizantină fiind atestată mult mai devreme.
Iar pe platoul de pe această stâncă arheologii ar fi descoperit urmele unei dave care ar fi chiar legendara cetate getică pe nume Geridava. Tot legendele spun că Geridava a fost cetatea de scaun a lui Dromichete. Greu de spus dacă legenda este adevărată, mai ales că mormântul acestuia ar fi mai la sud, prin Bulgaria, la Shveshtari.
Și o putem da către supranatural, prin legendele care vorbesc despre uriașii din acele locuri… Despre care am auzit ceva și la Cetățuia Negru Vodă… Iar acolo, în stânca de gresie, ar fi chiar mormântul unui uriaș…
Dacă ar fi să revenim mai în timpurile medievale, tot legendele spun că Ioan Corvin ar fi copilărit prin acele locuri. Iar castelul tatălui său, Voicu Corvin, ar fi fost tot pe acolo.
După unii, Mănăstirea Corbii de Piatră ar fi cel mai vechi locaș de cult din Țara Românească. Nu se știe exact când a fost cioplită în stâncă și de către cine, cu ce scop. Acolo poate fi văzut cel mai vechi ansamblu de pictură (700 de ani) și este singurul lăcaș de cult din România cu două altare pe același naos.
Din punct de vedere tipologic pare a se asemăna cu bisericile rupestre din Cappadocia. Acolo unde pot fi văzute adevărate orașe săpate în munte, de către creștinii care se refugiau din calea otomanilor.
Mănăstirea Corbii de Piatră are cele mai vechi picturi în frescă din Țara Românească, datate la început de secol XIV.
După cum se observă, picturile murale sunt într-o avansată stare de degradare, din cauza umidității din câte am înțeles. Dar autoritățile și biserica orthodoxă nu ar trebui să ia măsuri de conservare în acest sens?
Fiind destul de târziu, nu am mai urcat până sus, deasupra stâncii. Am preferat să ne urcăm în mașină și să ne întoarcem către București. Nu înainte de a privi la turmele de oi, cu mulți miei, care se întorceau în gospodării.
…
Frumoase locuri, cu povești și tradiții pe măsură, care pot inspira orice călător pasionat.
Clar este că am avut parte de o sâmbătă grozavă pe plaiuri muscelene, cu o însorită vreme de primăvară și multe obiective turistice interesante, pentru suflet dar și pentru minte. Am făcut o plimbare strașnică, cu parfumuri de legende străvechi, pe plaiuri nemuritoare.
Hai la Plimbare :O) 