La Mulți Ani, România! La Mulți Ani, ROMÂNI!
Un articol documentat tocmai în luna octombrie dar pe care l-am lăsat spre publicare de 1 Decembrie, ziua națională a României. Oarecum simbolic, într-una dintre zilele importante ale istoriei noastre moderne, în care se celebrează Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă, România.
Transilvania fiind de altfel locul de baștină al multor figuri marcante ale istoriei și culturii noastre și unde vei găsi peste tot muzee și atracții turistice dedicate lor.
Și dacă tot am mers prin Munții Apuseni, ne-am propus să vizităm câteva dintre muzeele importante de acolo, în special pe cele dedicate eroilor neamului românesc – Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan, de altfel printre cele mai reprezentative nume ale istoriei României și a căror memorie trebuie cinstită de-a pururi.
Casa Memorială Crișan, momentan în proces de restaurare
Prima oprire am făcut-o la Casa Memorială Crișan, din satul cu același nume – Crișan. Din păcate casa-muzeu se afla în plin proces de restaurare, așa că, cam cu coada între picioare, am plecat destul de repede.
Nimeni prin preajmă, așa că nu am încercat să intrăm în curte, era totuși destul de dimineață.
Casa Memorială Crișan a fost reconstruită pentru prima dată în anul 1979, după o fotografie publicată de către istoricul Ioan Lupaș în anul 1934, chiar pe vatra gospodăriei liderului răscoalei iobagilor din 1784.
Din câte am mai aflat de pe internet, a trebuit să se lucreze la acoperiș pentru că era în stare de degradare și se putea prăbuși. Dacă înainte era din paie, acum văd că a fost reconstruit din șindrilă.
Aspectul este al unei case țărănești din secolul al XVIII-lea, cu fundație din piatră, bârne de lemn și acoperiș înalt, cu două camere și o cămară. Bănuiesc că acolo vor fi din nou expuse izvoare istorice despre contribuția lui Marcu Giurgiu (Gheorghe Crișan) la răscoala țărănească.
Vom reveni acolo cât de curând, pentru a vedea cum arată muzeul. Normal, după terminarea lucrărilor de consolidare.
În Panteonul Moților, la Mormântul lui Avram Iancu și Gorunul lui Horea
Apoi am ajuns la Mormântul lui Avram Iancu, un adevărat Panteon al Moților, aflat în cimitirul ortodox din Țebea. Un loc sfânt pentru moți și pentru România, un loc în care istoria încă ne învață despre vremuri în care românii erau asupriți pe propriile lor pământuri.
Punctul central, chiar în fața bisericii tricolor, este mormântul lui Avram Iancu, Crăișorul Munților, înhumat acolo la dorința sa, la umbra Gorunului lui Horea.
Da, în același loc este și vestitul Gorun al lui Horea, sub care renumitul conducător al răscoalei țărănești din 1784 vorbea cu oamenii și făceau planuri pentru vremuri mai bune de trai și pentru ei.
Un gorun care avea peste 15 metri pe vremuri, cu o vârstă de peste 400 de ani și sub care s-ar fi odihnit și Mihai Viteazul în drumul său spre Praga. Acum doar un sarcofag din ciment cu o înălțime de 8 metri, realizat pentru susținere în jurul trunchiului tocmai în anul 1947.
Din ultima ramură a gorunului, ruptă de o furtună în anul 2005, a fost realizată o cruce comemorativă amplasată în apropierea mormântului.
În partea cealaltă se află gorunul lui Avram Iancu, sub care s-ar fi odihnit deseori acesta spre finalul vieții sale (dacă am înțeles eu bine).
Panteonul, amenajat cum îl putem vizita acum, a fost inaugurat în anul 1924, sub patronajul regilor României Mari – Ferdinand I și Maria, prezenți la festivități. Tot acolo au fost înhumate osemintele a 75 de soldați români căzuți pentru reîntregirea țării în timpul Marelui Război.
În 1931, la inițiativa lui G.I. Brătianu şi C.C. Giurescu se așează pe mormânt o placă din marmură pe care se citește textul scris de Nicolae Iorga:
CRAIULUI MUNŢIILOR
NAŢIUNEA ROMÂNĂ ÎNTREGITĂ
ÎN HOTARELE EI FIREŞTI ŞI UNITĂ
ÎN SPIRITUL LIBERTĂŢII
Iar cele două tunuri care încadrează mormântul au fost așezate acolo în anul 1924.
Ies în evidență și gorunii plantați de către Regele Ferdinand…
… regina Maria… și generalul Berthelot.
În apropierea mormânului lui Avram Iancu se află și cele ale altor importanţi eroi ai revoluţiei române din Transilvania din anii 1848-1849, Ioan Buteanu (1821-1849) şi Simion Groza (?-1885). Dar și ale luptătorilor pentru drepturile naţiunii române Sigismund Borlea (1827-1883) şi Theodor Pop (1827-1900).
Biserica Ortodoxă din Țebea a fost construită între anii 1893-1896. I se spune și Biserica cu Tricolor, deoarece localnicii au pictat pe tavan patru brâie tricolore atunci, chiar dacă erau sub dominație maghiară.
Toate detaliile sunt disponibile pe site-ul http://www.tebea.mcdr.ro/.
Foarte aproape, în Baia de Criș, se află casa în care s-a stins din viață marele erou Avram Iancu, reconstruită și transformată într-un muzeu etnografic.
Casa lui Horea. Micuță, simplă dar sus pe deal, așezată parcă în raiul Munților Apuseni
După ce am văzut la Cetatea Alba-Carolina temnița în care a fost ținuț dar și locul în care au fost trași pe roată, eram curios să văd și unde a locuit liderul răscoalei țărănești.
Din Panteonul Moților am plecat către Casa lui Horea, aflată într-un vârf înalt de deal, după o urcare destul de abruptă cu mașina pe un drum strâmt dar impecabil asfaltat (deși până acolo am condus cam 20 de kilometri pe o șosea ruptă, aflată totuși în proces de reabilitare).
Casa originală în care s-a născut Horea nu mai există, actualul muzeu fiind poziționat aproximativ pe locul acelei gospodării.
Bustul lui Horea din fața muzeului a fost realizat de sculptorul Romulus Ladea în anul 1967.
O casă simplă, din lemn, cu două odăi, cum pesemne că ar fi fost în acele vremuri. În care a fost amenajat un muzeu cu obiecte tradiționale dar și cu izvoare istorice despre Horea și faptele sale din timpul răscoalei țărănești.
Vis-a-vis de casa memorială am văzut un frasin bătrân, despre care se spune că ar fi fost plantat chiar de către Horea.
Iar acolo parcă ești în raiul Țării Moților, peisajele fiind cu adevărat pătrunzătoare.
Din păcate, pentru că nu m-am documentat suficient de bine, am ratat Casa Memorială Cloșca, aflată în apropierea drumului de acces către Casa lui Horea. Și îmi pare atât de rău, dar voi reveni cu siguranță prin acele locuri. De menționat că nici Muzeul Memorial Cloșca nu se află în casa originală, ci într-un construită pe același loc.
La Muzeul Memorial Avram Iancu, amenajat în casa în care a copilărit
În apropierea Arieşului, în satul Inceşti din comuna numită acum după numele său, s-a născut şi a copilărit Avram Iancu.
Muzeul este adăpostit în casa părintească a lui Avram Iancu, construită în jurul anului 1800 de către părinții acestuia.
O casă tipic moțească, cu o temelie din piatră de râu, pereţi din lemn cu grinzi din brad şi un acoperişul înalt și ţuguiat, încadrată de anexe ce au fost construite în anul 1924 de către Asociația ASTRA din Sibiu.
La interior este organizată o expoziție demnă de un adevărat Muzeul al Satului, cum poate că arăta în timpurile lui Avram Iancu. Tavanul și ușile ar fi cele originale iar patul ar fi cel în care a dormit chiar Prințul Moților, când era copil.
În jurul casei, pe trei laturi au fost construite acele anexe. Care, până în anul1972 au găzduit școala primară din satul Incești. În anul1972, la centenarul morții lui Avram Iancu, aceste spații au fost transformate într-un adevărat muzeu – o anexă de de istorie și o alta de etnografie.
Am văzut fotografii ale lui Iancu, unele pe care nu le știam, diverse documente de familie, obiecte personale, săbiile lui Iancu, drapele. Interesante și certificatele sale școlare de la Gimnaziul Crăiesc din Zlatna, testamentul său, documente despre desfășurarea Revoluției de la 1848 – 1849 din Transilvania.
Jos, la subsol, este amenajată expoziția de etnografie, cu o mulțime de obiecte tradiționale și unelte de lucru, folosite în trecut de moți.
Iar într-unul dintre corpuri este amenajată o mică bisericuță.
Ce să mai, în numai câteva ore am văzut unde trăiau câțiva dintre cei mai importanți eroi ai neamului nostru și am aflat o mulțime de informații interesante, unele fiindu-mi readuse aminte.
Am răsfoit, din nou, ca atunci când eram elev, câteva pagini importante din istoria nației noastre, din lupta ei necontenită pentru independență și suveranitate.
Atracții turistice care de altfel ar trebui să fie avute în vedere de către orice român, măcar o dată în viață. Chiar, s-or organiza mai organiza excursii tematice cu elevii la astfel de obiecte istorice?
Încheiem cu versurile marelui patriot Avram Iancu…
Iar când va veni dușmanul,
Să vă ia pământ și drept
Români, scuturați gorunul
Ca din somn să mă deștept…
Hai la Plimbare :O) 