După atâta drob de miel, friptură de miel, pască, cozonac și ouă roșii am simțit nevoia să ieșim puțin în aer liber, să ne mai dezmorțim puțin și să mai punem sângele în mișcare…
… și am ales să mergem în Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, pentru a ne bucura cu adevărat de o zi de primăvară atât de frumoasă…
Ziceam că mai evităm aglomerația din parcurile capitalei… Dar nu prea am reușit, că n-am mai văzut un muzeu al satului atât de aglomerat dinainte de pandemie, când se desfășurau târgurile tradiționale de primăvară sau de toamnă…
Dar, cu grație, am evitat aglomerația, chiar și în cele câteva interioare de case deschise spre vizitare… Unde, deși se anunța ca să intre doar câte două persoane, s-ar părea că românii nu prea știu să citească… Cât despre mască? Ce e aia? S-a terminat pandemia!
Și încă ceva… dacă tot s-a dublat prețul biletului de intrare, parcă era de bun simț să fie deschise la interior mai toate căsuțele, nu doar cele câteva… Sau la Muzeul Satului din București se plătește taxa de vizitare doar pentru a te plimba pe aleile sale? Frumoase, încântătoare, ce-i drept… Dar este până la urmă un muzeu…
Mă rog, ne-am simțit atât de bine acolo încât am trecut peste aceste mici impedimente…
Am mirosit liliecii înfloriți, ne-am îmbătat cu parfumul lor, am stat pe băncuțe ca să ne încălzim sub razele soarelui… ne-am relaxat, ne-am încărcat cu energie…
… pentru că mâine începem din nou munca…
Frumos…
Hai la Plimbare :O) 