Încă o prea frumoasă zi de primăvară în Munții Măcinului, încă un traseu trebuia să facem, să ne bucurăm așa cum se cuvine de natură și de minunatele locuri în care am ales să ne petrecem finalul de săptămână.
Deși din București plecasem cu ideea să refacem Culmea Pricopanului, dar în sens invers, într-o clipă de inspirație am ales să drumețim o combinație de trasee – o parte din traseul Dealul cu Drum, fără a-l duce la final, pentru ca apoi să ne întoarcem la punctul de plecare pe traseul tematic Poveștile Măcinului, amenajat mai de curând.
Traseul Cozluk l-am lăsat pentru luna mai, că poate prindem atunci și bujorii înfloriți…
Apropo, toate traseele amenajate din Munții Măcin sunt prezentate pe site-ul parcmacin.ro
Punctul de plecare în traseele Dealul cu Drum și Poveștile Măcinului este foarte aproape de satul Greci, se trece cu mașina pe lângă centrul de informare (momentan închis), se continuă pe șosea până aceasta se termină într-un drum cu macadam pe care se mai continuă până într-o sută de metri. Iar la marginea pădurii există o zonă de parcare dar și una de camping.
Ambele trasee, Dealul cu Drum și cel tematic Poveștile Măcinului, încep din același loc și urmează aceeași cărare o bună parte a lor – primul marcat cu triunghi roșu, cel tematic cu cerc albastru.
După cum am mai menționat, noi am făcut o combinație între cele două, mergând pe o parte din traseul Dealul cu Drum, poate pe cea mai frumoasă, și pe tot traseul Poveștilor Măcinului.
A fost o drumeție minunată, pe un traseu nu neapărat spectaculos din punct de vedere al peisajelor, dar ușor, plăcut, ce poate fi abordat chiar și de familii cu copii pentru că nu mi s-a părut deloc periculos. Mă rog… este munte totuși, așa că, ochii beliți pe unde călcați…
Prima parte începe din camping cu un urcuș nici prea prea, nici foarte foarte, pe o cărare prin pădure. Am mers încet și am admirat floricele, ne-am bucurat de umbră, chiar și așa, fără prea multe frunze în copaci…
…. iar după aproximativ 30 de minute ieșeam din pădure, pe culme… dacă stau să mă gândesc, prima parte a fost și cea mai dificilă din punct de vedere al efortului fizic, pe culme panta fiind mai domoală.
Interesant la traseul tematic Poveștile Măcinului că are nu mai puțin de 7 puncte cu panouri de informare despre floră, faună, geologie, despre cum se adaptează speciile de arbori la clima secetoasă a Dobrogei etc. Plus unul la intrare, cu o hartă și introducerea în tematica acestuia.
La primul panou am aflat despre cărpiniță, despre cum s-a adaptat la solul dobrogean și ce rol are în stabilizarea solului de pe pantele dealurilor.
Și, sus pe culme fiind, am privit în zare, la satul Greci, la Pietrele Mariei și la faimosul și atât de fotagrafiatul copac, sub ramurile căruia am poposit și noi la un amurg…
… sau la dealul Iacobdeal, unde vă puteți plimba în jurul unui lac format într-o carieră de granit….
…. la câmpurile lucrate și înverzite deja, îngrijite de parcă am fi într-o țară vestică…
… dar și la floricele, plante de tot felul, copacii cu ramurile întortocheate…
… mai ne-am zgâit după câte un vultur care plana pe deasupra noastră…
… sau la vârful Cartalu pe care îl vom ocoli prin dreapta…
De pe cel de-al 2-lea panou am aflat
- despre granit și despre exploatarea lui, prima carieră din Măcin fiind deschisă în 1863
- despre cum pădurile au fost transformate în terenuri agricole
- despre cum în timpul ocupației otomane au fost exploatate mare parte din pădurile seculare de stejar din Dobrogea
- despre Dunăre
- despre satul Greci, atestat documentar din 1790 și numit pe vremea otomană Șaganlic (Cepărie) pentru că locuitorii cultivau legume. Aici se stabilesc mulți meșteri pietrari italieni ce lucrau la carierele de granit din Iacobdeal și Măcin în secolul XIX. Legenda spune că numele satului se trage de la câțiva greci ce cultivau legume. Iar cine întreba de unde s-au cumpărat legumele, răspunsul era „Aaa… de la Greci!”
Pe al treilea panou aflăm despre plantele specifice zonei – despre garofița pitică, măciuca ciobanului, despre urechiușe sau șugărelul alb.
În cel de-al patrulea punct de informare aflăm despre rezervația Moroianu și despre habitatul stâncăriilor, pajiștilor stepice, al silvostepei, al pădurilor balcanice dar și al habitatelor umede.
… și chiar cu atâtea puncte de informare interesante, în alte 30 de minute am ajuns la punctul de răscruce… în care traseul Dealul cu Drum se despărțea de Poveștile Măcinului.
Noi am continuat pe Dealul cu Drum, poate, poate vom da și de drum…
… mai un balcon stâncos ca punct de belvedere, mai niște floricele printre stânci și bolovani, nu ne-am plictisit deloc pe cărare și nu a durat mult până am intrat din nou în pădure…
… unde ne-am minunat de câtă leurdă puteam aduna. Noi nu am făcut-o, dar o făceau alți turiști, mai pofticioși presupun…
… iar după încă 40 de minute de mers am ajuns la DRUMUL de pe deal… unul pe care am impresia că poate merge lejer și o mașină. Acolo am văzut un indicator căte Nifon și către Greci.
Câteva momente video de pe acest traseu, mai jos.
Noi am preferat să facem cale-întoarsă…
… până la traseul cerc albastru cu Poveștile Măcinului.
Dar când mergeam eu liniștit înapoi, am auzit foșnăială de frunze și trosneală de crăcuțe… m-am uitat cu atenție și ce să vezi… o broască țestoasă dobrogeană plecase și ea pe traseu…
De la indicator a început coborârea către câmpie, destul de abruptă, tot prin pădure.
Dar unde am mai întâlnit încă 3 panouri informative.
Unul despre fauna din Dobrogea, unde poate fi întâlnită țestoasa dobrogeană dar și lupul, dihorul pătat și pisica sălbatică.
În următorul aflăm despre cum s-au format Munții Măcinului, acum 370-270 de milioane de ani în urmă, în urma ciocnirii continentului nordic Larussia cu cel sudic Gondwana. Așa s-au format munții hercinici, ce aveau înălțimi ca ale Carpaților de azi.
Apoi, cum s-au scufundat treptat datorită mișcărilor tectonice și cum s-au reînălțat acum 200-160 milioane de ani, într-o formă apropiată de cea actuală…
Iar în ultimul punct de informare aflăm despre habitatele umede și despre importanța lor în zonele secetoase, cum este Dobrogea. Cum acționează ca niște bureți de apă, pe care o eliberează treptat în timpul perioadelor secetoase.
Ce să mai – traseu frumos, mișcare și informații interesante despre natura Dobrogei și a Munților Măcin.
Faptic Traseu Dealul cu Drum și Poveștile Măcinului
- Traseu Satul Greci – Camping Valea Racova – Spre Vf. Cartalu – Indicator Greci-Nifon – Înapoi la indicator cerc albastru – Valea Ditcova – Camping Valea Racova
- Marcaj Dealul cu Drum – Triunghi Roșu
- Marcaj Poveștile Măcinului – Cerc Albastru
- Durata – 3 ore și 40 de minute
- Distanța – 8.08km
- Diferența de nivel totală +/- 415m
- Altitudinea maximă – 330 metri
- Traseu ușor/mediu din punct de vedre fizic, fără zone prea periculoase sau expuse
- Fiind un traseu cu multă vegetație, recomand folosirea unui spray anti-căpușe pentru haine și încălțări, pentru a fi protejați. De asemenea, există creme anti-căpușe și pentru piele.
- Nu am văzut surse de apă potabilă pe traseu, deci să aveți destulă apă cu voi
- Deși nu este un traseu extrem de dificil, este totuși munte, așa că este nevoie de echipament adecvat, încălțări serioase dar și protecție în caz de ploaie.
Datele înregistrare de ceasul meu Xiaomi Amazfit Stratos.
Deși un traseu nu tocmai spectaculos din punct de vedere al peisajelor, nouă ne-a mers la suflet, a fost chiar plăcut. Și cred că totul este cu mult mai frumos când natura revine cu adevărat la viață, când dă frunza pomilor și apar mai multe floricele.
Hai la Plimbare :O) 