Ce-mi place în weekend-ul Paștelui că Bucureștiul se eliberează de mulțime, este mai liniștit, așa că poți respira în voie la o plimbare de noapte prin centrul său.
Și, la lumina electrică a nopții, parcă este un pic mai frumos. Întunericul estompează, ascunde, clădirile sale vechi și părăginite, tot mai multe și mai lăsate de izbeliște. Nu știu cum avem ătupeul să ne lăudăm cu un centru plin de clădiri neîngrijite, derăpănate, multe dintre ele pustii și cu obloane sparte la ferestre, și care ar trebui degrabă readuse la măreția lor de altădată.
Așa m-am plimbat în Vinerea Mare, după o ploicică care era să mă trimită direct la metrou. Dar am stat adăpostit sub o streașină aștepând să treacă. Apoi, pe străzile ude, care reflectau lumina electric colorată, am luat-o ușor la pas din Piața Victoriei și până la Piața Unirii, pe Calea Victoriei, printre străduțele din Piața Amzei, apoi prin Centrul Vechi. Privind la un oraș ce poate fi și mai frumos.
Puțină lume, mă rog, mult mai puțină decât de obicei, niște turiști spanioli zăpăciți colindau bulevardul, în general turiștri străini pe străzi, restaurantele aproape goale, multă lume în biserici sau în fața acestora, la slujbă.
Dar ce-mi place așa, m-am plimbat și am făcut poze, ca în vremurile bune.
Hai la Plimbare :O) 