Dacă vreți să petreceți câteva ore minunate alături de copiii voștri, mergeți în micuțul „sat” al meșteșugurilor din Comana. Este deschis vizitatorilor în weekend-uri, în general după ora 12.00. Este foarte aproape de București, în comuna Comana și se ajunge destul de ușor acolo. Vă recomand să aveți un GPS pentru a găsi adresa mai repede.
Din câte am văzut, în acest sat al meșteșugurilor se practică prelucrarea lemnului, fierăria, prelucrarea stufului, olăritul, țesutul, atât pentru producție și vânzare cât și în scopuri educative. Este un loc deschis vizitării și în care se organizează frecvent demonstrații și ateliere de meșteșuguri, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Proiectul este finanțat de guvernul norvegian.
Am ajuns acolo chiar la ora 12.00, când de-abia începuse unul dintre tururile ghidate. Am plătit repede biletele și ne-am alăturat imediat grupului de vizitatori.
Chiar lângă intrare sunt expuse o mulțime de mașinării și utilaje pentru tipărit, tăiat, presat și legat cărți. Toate vechi, adunate de prin țară sau de prin afara țării, unele dintre ele de la Tipografia Universul. Am văzut chiar și o replică după o presă de tipărit Gutenberg.
Din câte am înțeles, majoritatea utilajelor sunt funcționale și sunt folosite frecvent pentru realizarea diverselor proiecte ale micuței tipografii.
A urmat apoi atelierul în care se face hârtie manuală. Am văzut cum este mărunțită hârtia reciclată, cum se face o nouă coală de hârtie manual, cum se presează dar și unde se usucă. Hârtia făcută aici este apoi îndreptată și utilizată la agende, invitații, felicitări etc.
A urmat atelierul de țesătorie, unde sunt lucrate articole tradiționale românești. Acest atelier mi-a adus aminte de bunica mea de la țară, cum punea iarna războiul de țesut în cameră și cum făcea tot felul de covoare și de carpete.
Apoi am trecut pe la atelierul în care sunt împletite diverse obiecte din papură sau din stuf, cum ar fi sacoșe sau păpuși decorative. Nu lipsește materia primă, lângă Comana aflându-se delta Neajlovului.
Există și un atelier de fierărie dar și unul de prelucrare a lemnului, în ambele realizându-se obiecte utilizate chiar în cadrul satului.
Olăritul este o activitate tradițională românească, așa că un astfel de atelier nu putea lipsi din cadrul satului meșteșugurilor. Cu siguranță că este locul cel mai popular printre copii. Pot realiza cu mânuțele lor farfurii sau căni din lut.
La final am vizitat Cuhnia Brâncovenească.
Dacă mergeți să vă plimbați cu bicicletele în pădurea de la Comana, dacă vizitati mânăstirea și tot sunteți prin zonă, treceți și prin satul meștesugurilor. Dacă vă plac artele și meșteșugurile tradiționale nu o să regretați.
Mai ales că puteți crea singuri diverse obiecte artizanale, plătind numai 1 galben pentru acest lucru. Iar cei mici se vor distra la culme când vor olări sau când vor țese la războaie. Sau, de ce nu, când vor face singurei hârtie. Oricare vizitator poate învăța alături de un meşter cum să facă un obiect din lut, din lemn, din papură sau cum să țeasă la război.
Și satul arată cam așa… Casele sunt construite în stil tradițional, din lemn, cu pământ și cu paie. Sunt frumoase, așa o casă mi-ar plăcea să-mi fac undeva pe un deal, în mijlocul unei livezi de meri.
Ce lipsește? Poate mai multă verdeață, ar trebui plantați câțiva copaci, pentru că nu este umbră mai deloc. De asemenea, o mică terasă și un restaurant la care să poți servi mâncăruri tradiționale ar putea ține mai mult timp vizitatorii în sat. Altfel olărești după ce mănânci o plăcintă cu mere și bei o socată rece.
De menționat că proiectul Satul Meșteșugurilor este încă la început. Pesemne că peste câțiva ani va arăta cu totul altfel. Vom fi acolo an de an, pentru că ne-a plăcut tare.
Hai la Plimbare :O) 