Iarna este preferata pasionaților de schi, care împânzesc pârtiile prin Austria, Italia, Elveția, Franța și chiar Germania. Deși nu unul dintre antompirurile noastre preferate de vacanță, pentru că nu suntem amatori ai schiului, am fost de câteva ori prin Germania, în zona pârtiei Arber. Acolo a învățat al nostru puștiulică să schieze, cu un monitor ceh care vorbea numai germană, nicio iotă de engleză. Până la urmă s-au înțeles și al nostru copil a deprins acolo bazele schiului. Totul la prețuri mult mai rezonabile decât la noi în Poiană sau la Sinaia.

Normal, după ce am tot stat la buza pârtiei vreme de câteva zile, urmărind ce face copilul, ne-am cam plictisit și a trebuit să mergem un pic la plimbare. Și într-una dintre zile am fost prin Regensburg, unde ne-am oprit vreme de câteva zeci de minute la podul de piatră de pe Dunăre. Construit prin secolul 12 (1135-1146) și rămas singurul pod al orașului până prin 1930. Culmea, funcțional și acum, dar numai în regim pietonal.

Un pod care a servit drept model pentru altelte construite în Europa în secolele 12 și 13. Și, timp de aproape 800 de ani, a rămas singurul pot care traversa Dunărea în Regensburg. Mai mult, timp de câteva secole a fost singurul pod de pe Dunăre dintre Ulm și Viena. Interesant, nu?

Mai multe detalii istorice despre acest pod de piatră peste Dunăre, aici.

Fiind destul de frig atunci, nu am zăbovit foarte mult timp pe acolo, nici măcar prin centrul vechi al orașului. Pesemne că o sa mai trecem pe acolo într-o vară, pentru a vizita mai în detaliu frumosul centru istoric si medieval al acestui oraș.

Câteva imagini, în continuare.