Primăvara trebuia să fie anotimpul exploziei de culoare și de frenetice mirosuri, anotimpul în care toți ieșim bucuroși din casă la plimbări prin parcuri, muzee în aer liber, personal le prefer pe cele ale satului, pe cărări de munte, peste tot unde avem chef…
Și pesemne că așa și se întâmplă, ea, primăvara, își vede de cursul ei firesc, natural… Dar noi nu mai avem timp de ea, de frumusețea și delicatețea ei…
Suntem preocupați, stresați, îngândurați de ceea ce se întâmplă și de ceea ce se poate întâmpla…
Planurile de viitor au fost înlocuite de cele imediate, pe termen scurt dar și acestea incerte, pentru că trăim vremuri fără vreo noimă rațională…
Nu mai putem face plimbări primăvăratice, nu ne mai putem bucura de natura din jurul nostru, parcă și zâmbetele ni s-au petrecut… 2020 va fi o primăvară uitată…
Stăm acasă… Cum amintirea altor primăveri…