Cam fără orizont ziua de vineri, un pic mofluzi pentru că nu găsisem deschise spre vizitare niciuna dintre bisericile fortificate pe la care trecusem și pentru care plecasem special din București.
Rătăceam fără vreun scop anume pe străzile Cetății Mediașului când mi-am adus aminte de Castelul Bethlen-Haller, unde se organizează tururi de vizitare la ore fixe – 11.00, 13.00 și 15.00. La orele 14.30 plecam din Mediaș, la orele 14.55 parcam în fața domeniului Castelului. Și am fost norocoși, am prins turul de ora 15.00!
Cum pătrunzi pe domeniu îți sare în ochi castelul în stil renascentist-baroc, cu patru turnuri în fiecare colț al său. Seamănă cu unele castele franceze de pe Valea Loirei… Nu este un castel construit cu rol de apărare, ci unul mai degrabă de agrement, șanțurile sale de apărare având doar un rol decorativ și acum, și atunci.
Scurt istoric…
- Se află în localitatea Cetatea de Baltă, în județul Alba, pe malul Târnavei Mici
- Castelul a fost ridicat în stil renascentist între anii 1615-1624 de către Miklos Bethlen, Cancelarul de atunci al Transilvaniei
- Între anii 1769-1773 a fost reamenajat în stil baroc
- A avut mai mult proprietari de-a lungul istoriei sale. Ultimul proprietar din familia Bethlen a fost Markus Bethlen. Se pare că l-a pierdut la un joc de cărți în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, astfel trecând în posesia familiei Haller, la care a rămas până în momentul exproprierii din 1948
- În perioada comunistă a funcționat ca secție de şampanizare în cadrul IAS Jidvei, tot acolo erau cazați și muncitorii. Practic perioada în care mobilierul, elementele sale estetice, decorațiunile și multe altele au fost distruse sau au dispărut
- După anul 1989 castelul a fost revendicat și retrocedat familiei Haller, de la care a fost cumpărat ulterior de familia Necşulescu (patronul actual al Jidvei).
Actualul proprietar este o… companie. Chiar una renumită la noi, nu se poate să nu fi auzit de Jidvei sau să beți un vin bun de la ei. Ba, soția mea și-a adus aminte că la noi la nuntă tot vin Jidvei am avut, alb, demisec! Și dacă o să vă uitați cu atenție pe etichetele sticlelor de vinuri o să vedeți că acest castel este chiar emblema companiei Jidvei.
Proprietarul companiei de vinuri Jidvei a cumpărat castelul aflat în ruină în anul 1999, l-a reabilitat și din 2020 a fost deschis spre vizitare publicului larg.
Mai mult, în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului există camere de oaspeți, în regim hotelier. De asemenea, alte camere sunt disponibile în pavilionul extern, construit pe locul fostelor grajduri.
Deși nu mai există deloc mobilier sau izvoare istorice din timpurile medievale, am văzut și am aflat totuși câteva lucruri interesante acolo la Castel. Ba chiar mi-a plăcut vizita, m-am simțit bine, mai ales că și ghida noastră ne-a oferit destule detalii interesante din trecut dar și despre deținătorii actuali.
De exemplu, până să fie construit frontispiciul, intrarea în castel se făcea pe un pod retractabil, al cărui scripete original se află și acum în dreapta ușii, flancată cu marmură albă. Pe vremea comuniștilor acea ușă a fost zidită și a fost redescoperită în urma lucrărilor de restaurare.
Se pare că tot pe acolo ar fi fost o ușă secretă către un tunel larg, pe care se putea merge și cu trăsura și care făcea legătura cu castelul familiei Bethlen din Sânmiclăuș. Castel despre care am înțeles că a fost cumpărat de aceeași familie Necșulescu și care este în curs de restaurare. Cine știe, poate restaurează și tunelul…
Lângă intrare este vizibil și blazonul familiei Bethlen, găsit pe malul Târnavei, în mâl, cu fața în jos.
De asemenea, în pivnițe se coboară pe o scară din bușteni de stejar făcută chiar în 1560! La subsol sunt stocate vinuri chiar și din 2005.
De asemenea, acolo sunt amenajate spații pentru degustare sau pentru evenimente.
Sus, către etajele superioare, am fost conduși pe o scară evantai datată tot în secol XVI și care, culmea, este complet funcțională și acum, deși nu este prinsă în cuie…
Interesantă și colecția de suflet a proprietarului, ceasuri mecanice ce amintesc de momente importante ale vieții acestuia.
Ghida noastră ne-a condus și prin două dintre camerele de oaspeți…
… pentru a ne face poftă de o noapte romantică sau, de ce nu, mai multe, la castel… Recunosc, poftă ne-a făcut…
Am trecut prin camera de vânătoare, prin salonul de muzică dar și printr-o cameră în care mai putea fi văzut o bucată din podeaua din lemn originală… De remarcat că modelul podelei actuale este asemănător celui original.
Mi-a plăcut și veranda luminoasă de la etaj, așa, într-un stil flamand… și care ar putea fi amenajată mai frumos, fiind prea simplă pentru un castel… zic și eu…
Alte poze din frumoasa noastră vizită, cu frumosul castel, mai jos.
De acolo, de pe veranda luminoasă, am coborât din nou la parter, după care am mers către pavilionul cu camere extern, unde am văzut camerele, sincer, mai pe gustul nostru pauper.
Normal, înainte de plecare am oprit la raftul cu suverniruri bahice de unde am cumpărat cu câteva sticle de vin, roze de data aceasta.
============================================
O altă familie, cu alte idei, alte posibilități, în alte vremuri… O viață nouă pentru Castelul Bethlen-Haller care vă așteaptă să-i treceți pragul, măcar pentru o vizită dacă nu și pentru un weekend romantic, ca în vremurile de altădată…
Hai la Plimbare :O) 