Periplul nostru dobrogean de primăvară ne va duce și prin Tulcea. Iar cu această ocazie am vizitat și casa-muzeu Avramide, de altfel una dintre cele mai frumoase ale României.
Casa Avramide sau, cum i se mai spune acum, Casa Colecțiilor, a fost construită la final de secol XIX de către Alexandru Avramide, poate cel mai bogat om din județul Tulcea de atunci, proprietar de mori, ateliere, spații comerciale, al unei fabrici de cherestea, precum și al unor întinse suprafețe agricole.
Pentru construirea casei, Avramide aduce meșteri italieni, aceasta fiind ridicată între anii 1897-1899. Mobilierul, din care se mai păstrează doar candelabrele, a fost achiziționat la Viena. Despre istoria familiei Avramide și despre tristul ei destin în perioada comunistă aflăm dintr-un amplu reportaj de aici.
Practic, casa și toate bunurile familiei Avramide au fost naționalizate. Frumoasa casă a fost transformată în muzeu de științe al naturii, ba chiar și inspectorat școlar în perioada comunistă. Dar, cumva, frumoasele ștucaturi și tavane pictate, plus frescele de pe pereți au supraviețuit până în zilele noastre, deși au fost acoperite.
Dar nu distruse… pentru că, din câte am înțeles, au fost ascunse privirilor cu rogojini, apoi cu tencuială. Și, în acest fel, s-au păstrat, au fost redescoperite, recondiționate și readuse în atenția publicului iubitor de frumos. Casa a intrat în circuitul muzeal din anul 2012.
Iar vizita am făcut-o, mă scuzați de expresia prea colocvială, cu gura căscată de la intrare și până la ieșire… A fost ca un vis frumos…
Dar mai bine vă las să vedeți ce am văzut și noi… ce ne-a impresionat și pe noi…
Nu-i așa că este o casă de patrimoniu cu adevărat impresionantă?
Sunt prezente și câteva imagini cu membrii familiei Avramide.
Dar, pe lângă frumoasele decorații ale casei și obiecte de colecție donate, ne-au impresionat și lucrările lui Eugeniu Barău, picturi cu subiecte atemporale, cu tâlc, ce își trag sursele din religie, basme, chiar și din proverbe românești… expuse conform propriei viziuni artistice…
Picturi-poveste, icoane laice, pe care le privești în amănunt, centimetru cu centimetru, pentru ca apoi să o iei de la capăt, din stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos… și invers…
Ca niște „Vorbe, scrise cu pensula”… cum spunea artistul tulcean, care ne-a părăsit anul trecut, în 2020. Multe dintre creațiile domniei sale pot fi văzute și pe acest blog.
Pictură narativă, cu multe personaje care, fiecare la rândul său, spune altă poveste… O lume întreagă, în miniatură… Pentru că artistul, după cum recunoștea, are multe de spus…
===================================
O adevărată revelație această casă Avramide și colecțiile sale de artă, în special vorbesc despre creațiile artistului plastic Eugeniu Barău, care mi-au plăcut nespus de tare.
Iar dacă vreți și voi să gustați un pic din acea atmosferă de belle-epoque de la final de secol XIX, făcând abastracție de destinul tragic al posesorilor săi, casa Avramide vă așteaptă aproape în fiecare zi a săptămânii, mai puțin lunea.
Hai la Plimbare :O) 