Prima noastră seară în Munții Tatra din Slovacia, un vis împlinit aș putea spune. De la București am făcut aproximativ 11 ore până în Strba, localitatea din proximitatea Munților Tatra în care am fost cazați timp de cinci nopți.
Ne-am cazat, am făcut cumpărăturile necesare dar ziua încă nu se trecuse. Nu puteam sta închiși în cameră, deși nu eram tocmai odihniți după drumul lung cu mașina. Și nici vremea nu părea tocmai în regulă, ploaia amenința și era destul de frig. Venisem de la 36 de grade din București și acolo era prognozat 16-18 grade pentru următoarele zile… Departe de caniculă dar la temperaturi mai degrabă tomnatice…
Dar am plecat totuși către Strbske Pleso (Pleso înseamnă Lac în slovacă) pentru a lua prima gură de aer de munte din Carpații Slovaci, masivul Tatra Mare (Vysoke Tatry) cum îi spun ei.
Strbske Pleso, lac și stațiunea de munte cu același nume, se află la o altitudine de 1346m. Din Strba sunt maxim 15km de parcurs cu mașina, pe un frumos drum cu serpentine, pe care la întoarcere ne-am întâlnit cu porci mistreți cu pui dar și cu căprioare, plus câteva veverițe. Așa că mi-am dat seama că trebuie să conduc încet și cu atenție, pentru că nu știi niciodată ce-ți sare în fața mașinii pe drumurile alea, mai ales noaptea.
Lacul este unul glaciar, are o suprafață de aproximativ 20 de hectare și o adâncime de maxim 20 de metri. După ce am ajuns în stațiune, am parcat într-un spațiu amenajat (2 Euro pentru acele ore ale serii, 6 euro/zi dacă se parchează dimineața) și am luat-o ușor la pas într-un circuit în jurul lacului.
Pe alei largi, amenajate, cu tot felul de sculpturi din lemn în care sunt reprezentate vietățile locului (vulturi, marmote, castori, urși, pești etc), dar și cu panouri informative despre flora și fauna din zonă. Plus băncuțe pe care să te odihnești și să privești cu admirație în zare.
Cu ochii permanent la frumoasele peisaje în oglindă care ni se înfățișau în fața ochilor, la fiecare pas făcut. O încântare, pur și simplu, aer curat, peisaje sublime, un asfințit perfect se lăsa peste Munții Tatra în acea frumoasă seară de iulie. Parcă nici nu mai simțeam frigul…
Cred că ne-a luat cam 90 de minute să înconjurăm tot lacul la pas. Destul de încet, cu ochii permanent la peisajele montane slovace, pe care le vedeam pentru prima dată.
Deși era destul de frig, vântul nu adia mai deloc, așa că apele lacului erau ca o oglindă perfectă pe alocuri. Vedeta locului este cu siguranță hotelul Patria, în formă triunghiulară și care apare pe majoritatea pliantelor turistice. Chiar ne-am propus să ne cazăm acolo data viitoare, când vom merge în Munții Tatra. Cred că diminețile sunt perfecte acolo, când te trezeși și privești la acele peisaje.
Sincer, am mai fi zăbovit pe aleile din jurul lacului Strbske Pleso. Dar erau aproximativ 11 grade la acea oră, la 1346m altitudine, și noi eram îmbrăcați prea sumar, prea de vară pentru așa temperaturi joase. Când frigul ne-a învins am fugit repede la mașină…
A doua zi nu puteam urca pe munte, pentru că se anunțau ploi. Așa că urma să batem la pas obiective turistice mai domestice, muzee mai exact. Despre ele, cât de curând.
Hai la Plimbare :O) 