Muzeul Național Cotroceni – Înapoi, pe vremea regilor și reginelor României Mari

Reluăm plimbările prin Muzeele Bucureștiului cu unul dintre cele mai interesante – Muzeul Național Cotroceni, fostă mănăstire, palat domnesc, apoi palat regal, palat al copiilor și acum ansamblu al administrației prezidențiale. Dar readus la gloria sa de odinioară, din vremea României Mari…

Pentru că într-o bună parte a corpurilor vechi ale palatului este amenajat unul dintre cele mai frumoase muzee românești, care rivalizează din punct de vedere al organizării, frumuseții și valorilor de patrimoniu cultural și istoric cu orice alt muzeu european sau de pe mapamond.

Un muzeu cât un adevărat palat… Cu o mulțime de comori artistice, culturale, istorice, la dispoziția privirilor turiștilor sau vizitatorilor care îi trec pragul. Un palat-muzeu în care vezi cum au trăit dar, în aceeași măsură afli ce au făcut, cu destule detalii și informații istorice, cei mai importanți membri ai familiei regale române. O bună parte a istoriei regalității în România fiind strâns legată și de acest Palat Cotroceni.

Sincer să fiu, am mai fost, cândva, la Muzeul Național Cotroceni, când am vizitat o mică parte a palatului regal… Însă nu-mi mai aduceam aminte prea multe din acea vizită… A fost cândva prin 1995, 1996… în rest, blank total.

Așa că ne-am propus să mergem din nou, pentru a vizita încă o dată Palatul Regal dar și noua biserică a Cotrocenilor, reclădită în anul 2009. Mai ales că știam că s-au schimbat multe între timp…

 

Atenție, pentru vizitarea Muzeului Național Cotroceni este nevoie de o rezervare în prealabil, chiar cu câteva săptămâni în sezonul de vârf, de exemplu cel de primăvară, când se desfășoară programele școlare din Săptămâna Altfel. Rezervarea se face telefonic sau prin completarea unui formular online.

La intrare trebuie să aveți la îndemână acte de identitate, pentru că altfel nu ve-ți primi dreptul de acces. Pentru că în aceeași locație activează și administrația prezidențială, așa că, după cum vă dați seama, nivelul de securitate este unul ridicat. Deși nu am înțeles ideea, chiar nu este voie să se facă poze în exteriorul palatului, nici măcar pe vastul domeniu care îl înconjoară. Există chiar și un scanner pentru bagaje și haine, dar și o poartă de securitate, la fel ca pe aeroport.

Noi am optat pentru turul complet – Biserica Cotroceni, Pivnițele, Saloanele și Apartamentele Regale… Un bilet de acces costă 50 de lei pentru un adult. Mai există și o taxă foto de 20 de lei, însă dacă faceți poze cu un smartphone nu este nevoie să o plătiți.

Biserica Cotroceni și un scurt istoric

Vizita începe cu noua biserică Cotroceni, reclădită după cum am mai spus în anul 2009. Nici acolo nu este voie să se facă poze, așa că voi povesti doar câteva impresii.

Din câte am înțeles, un mic schit a existat pe acele locuri din codrii Vlăsiei încă din secolul XVI. Mănăstirea Cotroceni a fost clădită de către Șerban Cantacuzino între anii 1679 – 1681. Legenda spune că a promis divinității că va ridica o  mănăstire dacă va scăpa de pedeapsa capitală pentru că a uneltit împotriva domnitorului Gheorghe Duca.

Se pare că a scăpat cu bine, deci a construit prea-frumoasa mănăstire, chiar cea mai impozantă și mai  spectaculoasă din acele vremuri, din toată Țara Românească. Ba chiar a și fost domnitor al Țării Românești, între anii 1679-1688, domnia sa încheindu-se tragic tot în urma unui complot, la care ar fi participat chiar și Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Clar este că biserica și mănăstirea Cotroceni au trecut prin multe transformări de-a lungul timpului, ba datorită celor care au locuit-o, ba fiind afectată de cutremurele din 1802 și cel din 1977. Iar în anul 1984 comuniștii au demolat total biserica renovată și reconstruită în anii 1800.

Aceasta a fost reclădită după anul 2003, fiind sfințită ca lăcaș de cult în anul 2009. Iar osemintele Cantacuzinilor au fost readuse în biserică și repuse în mormintele lor. Lipsesc doar cele ale prințului Mircea, înmormântate la Cotroceni dar strămutate la Bran, fiind de altfel singurul membru al familiei regale ce nu are mormântul la Curtea de Argeș.

De menționat că se poate participa la slujbele religioase de duminică și din zilele de sărbătoare. Acte de identitate, intrarea prin Piața Leul, unde înainte era Gara Regală.

Actualmente în Biserica Cotroceni se mai pot vedea porțiuni din frescele vechi, cele 12 coloane originale, cât pentru 12 apostoli, coloanele de la pridvor, originale… și… cam atât.

Multe alte obiecte de cult și elemente constructive pot fi văzute în muzeul organizat din pivnițelele palatului. De menționat că a fost recuperat aproape în totalitate tezaurul liturgic al bisericii – argintărie de cult, icoane, broderii liturgice, mobilier de cult, acestea fiind păstrate din anul 1977 la Muzeul Naţional de Artă al României.

Deci, cam care au fost cele mai importante momente istorice de aici, din Dealul Cotrocenilor?

  • Mănăstirea Cotroceni este ctitorită în anul 1681, de către Șerban Cantacuzino, unul dintre cele mai importanți domnitori ai Țării Românești
  • Era înconjurată de ziduri și avea în centru biserica în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie, ziua în care a făcut promisiunea construirii acestei mănăstiri)
  • Cutremurul din octombrie 1802 a afectat teribil clădirile mănăstirii dar şi biserica, care a fost refăcută şi pictată din nou (1806).
  • Tudor Vladimirescu şi-a stabilit cartierul general la Cotroceni în timpul evenimentelor revoluționare din 1821
  • În timpul revoluţiei de la 1848 mănăstirea a fost ocupată de trupele turceşti care i-au arestat pe revoluţionari
  • Aici a fost citită proclamaţia Înaltei Porţi, care condamna revoluția pașoptistă. După citirea acesteia au fost arestați și închiși la Cotroceni mulți revoluţionari ai Capitalei.
  • În anul 1852, Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 – 1853, 1854 – 1856) reface şi modernizează palatul domnesc, preferându-l ca reşedinţa sa de vară. Tot el taie drumul de acces către capitală, despărțind domeniul domnesc de viitoarea Grădină Botanică.
  • După alegerea sa ca domn al Ţării Româneşti și Moldovei, la 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a locuit la Cotroceni, în special în perioada verilor.
  • În timpul domniei sale (1859 – 1866), ansamblul de la Cotroceni a fost refăcut și modernizat, vechile case domnești fiind decorate şi remobilate cu mobilă și obiecte de artă de inspiraţie occidentală.
  • În anul 1866, casele domnești de la Cotroceni au fost atribuite Regelui Carol I și soției acestuia, Regina Elisabeta
  • Unica fiică a regilor Carol I și Elisabeta a decedat la vârsta de 4 ani și a fost înmormântată în curtea palatului Cotroceni în anul 1874
  • În iunie 1877 familia princiară l-a primit la Cotroceni pe ţarul Alexandru al II-lea şi pe marele duce Nicolae
  • În timpul războiului de Independență, 1877-1878, Regina Elisabeta a organizat la Cotroceni un spital pentru răniți
  • Statul român ridică la Cotroceni în anul 1895 noul palat princiar, destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen și principesei Maria
  • În 1916 s-a hotărât la Cotroceni alăturarea României grupului de state care formau Antanta (Franţa, Rusia, Marea Britanie) în Marele Război
  • Tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti a fost semnat aici, în anul 1918
  • După Marea Unire, 1 decembrie 1918, palatul a cunoscut modificări, multe la îndemnul Reginei Maria.
  • De menționat că Palatul Cotroceni a fost reședință permanentă pentru Regele Ferdinand și Regina Maria, până la trecerea lor în neființă – 1927, regele, 1938, regina.
  • În 1948, după abdicarea regelui Mihai, palatul Cotroceni a intrat în administrarea statului, biserica fiind închisă cultului, vă imaginați cam de ce
  • După anul 1949 la Cotroceni a funcționat Palatul Pionierilor.
  • Atât palatul cât și biserica a fost afectată serios de cutremurul din 1977
  • Dacă palatul a fost refăcut atunci, chiar adăugându-se o nouă aripă, cea în care se află acum administrația prezidențială…
  • …în anul 1984 a fost demolată, fiind declarată incompatibilă, deși fusese inclusă în planurile inițiale de restaurare ale întregului Palat.
  • În urma intervenţiilor urmașilor familiei Cantacuzino, au fost pornite în anul 2003 lucrări de reconstrucție pe vechile fundaţii ale bisericii Cotroceni, doar pronaosul şi pridvorul fiind rezidite atunci. În 2008 au fost reluate lucrările, adăugându-se naosul şi altarul bisericii.
  • În octombrie 2009  biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, fiind inclusă şi în circuitul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

Mai ar fi de menționat că pe la Palatul Cotroceni au trecut multe mari personalităţi, cum ar fi: împăratul Franz Josef (1896) şi prinţul Frederic Wilhelm, moştenitorul tronului (1909), ducele Albert de York, infantele don Alfons d’Orleans şi Bourbon, alături de infanta Beatrice (sora reginei Maria), mareşalul Foch, generalul Henry Berthelot și mulți alții.

Vizita noastră la Muzeul Național Cotroceni

După cum am mai spus, nicio poză la exterior cu palatul, biserica sau vastul domeniu de aproape 20 de hectare. Nu este voie, punct.

După ce am vizitat biserica, am intrat în vechiul palat regal.

Vă dați seama că după ce a trecut prin epoca comunistă, obiectele de mobilier și amenajările decorative nu mai sunt cele originale, din vremea regilor noștri. Însă doamna-ghid ne-a asigurat că toate interioarele au fost restaurate cât mai aproape de ce au fost ele cândva, după documente și planuri istorice. Obiectele de mobilier, colecțiile de artă etc. au fost readuse de pe unde fuseseră împrăștiate iar pentru restaurare au lucrat firme, fabrici și ateliere românești.

Holul de onoare ne-a întâmpinat… covorul roșu ne aștepta să călcăm pe el… după ce ne-am pus botoșeii albaștri de protecție.

Dar, după ce am lăsat bagajele la garderobă, am coborât în pivnițele palatului…

… unde am văzut cea mai mare parte a tezaurului liturgic recuperat de la vechea mănăstire – icoane, elemente ale altarului, candele, ba chiar și candelabrul mare și alte obiecte de cult. Mi-a atras atenția piatra de mormânt a prințului Mircea și monumentul funerar al principesei Maria, fiica lui Carol I, sculptat de Karl Storck. Iar colecția de icoane este superbă…

După ce ne-am delectat cu tezaurul bisericesc am urcat înapoi în holul de onoare, apoi sus, la primul etaj, către saloanele oficiale…

… Holul de Onoare, decorat într-un stil eclectic și inspirat de foyer-ul Operei Garnier din Paris. Am pășit pe impresionanta scară din marmură italiană care face legătura cu primul etaj al palatului. Să mai spun că toate ferestrele aveau vitralii? Iar unele dintre ele descriau scene din legenda meşterului Manole…

Prima oprire din circuitul muzeal, în Sufrageria Germană.

… denumită și Sufrageria lui Carol I, pentru că a fost decorată după gusturile acestuia. Lambriuri sculptate din lemn, masă și scaune sculptate din lemn de nuc, tapiserie cu o scenă de vânătoare, semineu… Interesant este că șemineul are doar un rol decorativ, pentru că palatul a avut încălzire centrală încă de la început.

A urmat apoi Salonul de Vânătoare…

… amenajat în acest fel în anii 1926-1927, după influențe ale renașterii italiene. Din câte am înțeles, trofeele de vânătoare ar fi fost ale lui Nicolae Ceaușescu.

Turul a continuat în Salonul Florilor…

… în care mobilierul este compus din scaune, fotolii, canapele din lemn sculptat şi aurit, tapiţate cu mătase naturală, brodată manual. Ștucatura cu flori de pe pereți era aurită în acele vremuri…

Tot acolo am văzut și pianul Steinway (1910) al reginei Carmen Silva, la care a cântat și George Enescu.

Mi-au atras atenția și picturile murale cu cetăți românești.

Am trecut apoi în biblioteca Regelui Ferdinand…

… pe două nivele, sculptată în totalite din lemn de ulm, cu frumoase decorațiuni și cu o colecție de aproximativ 2500 de cărți din colecția regală. În 1938 avea aproape 5300 de carți!

Am pășit apoi în Marele salon alb (Salonul de bal)…

… unde am văzut Constituțiunea din 1923, alte documente diplomatice dar și portretele Regelului Ferdinand și ale Reginei Maria, pictați cu aură de sfinți.

Interesantă și acea hartă cu România Mare, de după Primul Război Mondial…

În Marea Sufragerie am văzut o masă rotundă, ca din legenda cavalerilor regelui Arthur…

… doamnele stăteau pe scaunele cu arbori, bărbații pe cele cu vultur…

Tot în aceeași încăpere erau expuse colecții de medalii din cele trei perioade ale statului român – monarhist, comunist și democratic.

Nicio clipă de răgaz, am urcat apoi către nivelul 2 al palatului, în apartamentele regale…

Primul apartament în care am intrat se pare că ar fi fost al regelui Ferdinand.

În interiorul acestui apartament era amenajată o expoziție în memoriam Alexandru Ioan-Cuza și Elena Cuza, cu tot felul de imagini și obiecte personale…

… o sabie de paradă din aur decorată cu rubine și smaralde, primită de la regele Serbiei, documente, medalii din acea vreme, vesela de la palat, ba chiar și trusa de voiaj a doamnei Cuza…

Am continuat în biroul de lucru al prințului Nicolae, fratele lui Carol al II-lea, regent după abdicare…

Interesantă acea masă de șah, care se transforma într-una de poker…

Apoi am intrat în camera de mic-dejun…

După care am pătruns în Salonul Oriental…

… iar apoi direct în apartamentul lui Carol I și al Elisabetei….

… cu un pat sculptat și imens, care cântărește aproape 800 de kilograme… De reținut că monarhii dormeau împreună, nu aveau dormitoare separate.

Apoi iar pe holuri, prin alte frumoase apartamente…

… până în cel al Reginei Maria, care personal mi-a plăcut cel mai tare.

Apoi am intrat în alte frumoase apartamente, bănuiesc că ale copiilor…

… pentru ca la final să coborâm din nou scările, către Holul de Onoare…

Dar vizita nu se terminase aici. Am mers către o frumoasă expoziție de fotografii alb-negru…

… realizate de Hoppe, în anul 1923. Portrete ale membrilor familiei regale dar și ale oamenilor simpli, precum și scene din viața de la țară din acele vremuri ne-au captivat vreme de minute bune. Le-am privit cu atenție pe toate…

=======================================================

Și cam aceasta a fost vizita noastră la Muzeul Național Cotroceni, în care ne-am simțit ca în vremea României Mari, pe vremea regilor noștri…

Renovat, restaurat, readus la adevărata sa valoare patrimonială, istorică și culturală, Muzeul Național Cotroceni este cu siguranță unul dintre cele mai impresionante muzee ale Bucureștiului și României.

Colecția completă de imagini, în continuare.