O dimineață destul de înnorată de sâmbătă, dar fără amenințarea unei ploi sau a vreunei ninsori, când ne-am înființat la intrarea pe domeniul conacului Pană Filipescu din Filipeștii de Târg, o comună aflată cumva între Ploiești și Câmpina, în județul Prahova.
Imediat ce am intrat am fost întâmpinați de un cuțu extrem de simpatic, care se gudura pe lângă noi, mai ales la doamna mea. După el a apărut și un tânăr jovial, muzeograful Vlad Petre, care ne-a dat binețe și ne-a propus să facem turul cu ghidaj, adică tocmai ceea ce ne interesa.
Ca un scurt istoric, conacul Pană Filipescu a fost construit în anul 1650, cu banii dintr-un dar de nuntă. După căsătoria dintre marele logofăt Pană Filipescu și Maria Cantacuzino (fiica mare a postelnicului Constantin Cantacuzino). Am înțeles că domeniul a aparținut Filipeștilor până după Marele Război, după care a fost vândut Cantacuzinilor.
Practic, acest conac, a fost precursorul stilului brâncovenesc, fiind construit cu pridvor, logie, parter înalt accesibil prin intermediul unor scări din piatră, etaj dar și pivnițe boltite chiar generoase. Din câte se știe, acest conac ar fi fost model pentru palatele brâncovenești de la Mogoșoaia, Potlogi, Râmnicu-Sărat și multe altele.
Normal, după al doilea război mondial a fost lăsat de izbeliște, fiind transformat în depozit de cereale.
Cam așa arăta înainte de renovare…
A fost renovat acum câțiva ani, pe fonduri europene. Din câte am observat și acum i-ar mai trebui o spoială pe afară, pentru că pereții exteriori s-au cam murdărit…
În fața conacului sunt amplasate statuile domnitorilor Mihai Viteazul și Șerban Cantacuzino (cel care a construit Mănăstirea Cotroceni), ale postelnicului Constantin Cantacuzino și fiului acestuia, marele spãtar Drãghici Cantacuzino dar și al ginerelui sãu, marele logofãt Panã Filipescu.
Am continuat apoi cu un tur al pivnițelor…
… unde, din câte am înțeles, cărămida este cea originală în proporție de 80%. Este locul în care boierii țineau butoaiele cu vin, grânele dar și obiectele valoroase, ascunse într-o firidă greu accesibilă.
În beci este organiză o expoziție lapidarium cu cruci și pietre funerare descoperite în zonă, instrumente agricole, vase și obiecte descoperite în urma săpăturilor arheologice.
Din beci am mers în spatele conacului…
… unde am văzut cele trei ghețării dar și urmele unor ziduri din construcții mai vechi…
Am dat ocol conacului și am admirat cel din urmă copac al parcului dendrologic ce înconjura conacul în urmă cu o sută de ani…
… normal, pe vremea comuniștilor s-a defrișat totul, cu nepăsare. Doar iazul artificial a mai rămas, nu departe de conac.
Am intrat apoi în conac…
… pășind pe scări până la pridvor (primele două trepte sunt cele originale)…
… ca și încadramentele din piatră de la ferestre.
Conacul are 10 camere, dintre care amenajate expozițional sunt cinci dintre ele, etajul fiind dedicat evenimentelor culturale.
În prima cameră din vizita la interior…
…erau expuse machetele altor conace construite de cantacuzini, toate în ruină acum. Plus o machetă a primei biserici a mănăstirii Sinaia, construită tot de către ei. Dar și un portret în mărime naturală al stolnicului Mihai Cantacuzino, pictat de Theodor Aman. De asemenea, sunt prezentate diverse documente din acele vremuri, care atestau funcțiile de stat ale membrilor familiei.
În următoare încăpere sunt expuse câteva icoane și alte obiecte bisericești…
… dar și câteva cărți interesante.
Cum ar fi Biblia în limba română (1688) comandată de Șerban Cantacuzino, neterminată… acesta fiind ucis… printre complotiști aflându-se, se pare, chiar Constantin Brâncoveanu…
… Îndreptarea Legii a lui Matei Basarab, din 1652…
… și Cartea Românească de Învățătură (1643) de pe vremea lui Vasile Voievod.
Turul a continuat într-o încăpere în care este prezentată o tipografie mănăstirească, cu o copie a unei tiparnițe din acele vremuri…
… dar și o colecție de evanghelii, dintre care una din anul 1652. Se pare că pe timpul lui Șerban Cantacuzino exista o colecție importantă de cărți în biblioteca conacului, luată de către boierii care l-au ucis și detronat.
După ce am vizitat etajul, folosit acum pentru diverse evenimente și unde am văzut o frumoasă colecție de icoane pe sticlă pictate de către copii, am intrat în biroul nababului Gheorghe Grigore Cantacuzino, al cărui portret în mărime naturală sare imediat în ochi.
Mobilier de birou specific acelor vremuri, instrumente de scris, un ceas, o micuță vitrină cu manuscrise…
Și cam gata, acesta a fost turul nostru alături de tânărul muzeograf, care ne-a povestit cu lux de amănunte pe tot parcursul istorii și detalii despre familiile care au deținut conacul.
==========================================================
Biletul de intrare costă 10 lei acum, taxa de ghidaj tot 10 lei și am mai cheltuit câțiva leuți pe niște pliante și un magnet, deloc scumpe.
Atenție la taxa de fotografiere, aberantă după părerea mea – 50 de lei de cameră, 25 de lei pentru fiecare obiect.
Așa că, dacă sunteți în drum spre munte, vă puteți opri pentru maxim o oră să vizitați acest frumos conac, readus la viață.
Toată colecția de imagini din vizita noastră de la Conacul Pană Filipescu, în continuare.
Hai la Plimbare :O) 