Când am auzit că a fost renovat complet palatul brâncovenesc de la Potlogi mi-am propus să ajung pe acolo, măcar pentru o scurtă vizită.
Așa că, după ce am vizitat Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, apoi domeniul Brătienilor, am oprit și la Potlogi. Era destul de târziu, am ajuns acolo în jurul orei 16.00. Chiar am fost acceptați ca ultimi vizitatori în acea zi de sâmbătă. Important este că pot fi vizitate toate aceste trei obiective turistice de lângă București și Pitești într-o singură zi.
Domeniul brâncovenesc de la Potlogi este monument istoric, însă aproape în întregime restaurat. Pentru că palatul și toate dependințele au fost distruse de către turcii trimiși să caute comorile și bogățiile domnitorului mazilit și executat în 1714.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu era renumit în acele vremuri drept unul foarte bogat. Însă turcii nu au găsit mare lucru, pentru că mai toți banii, bijuteriile și lucrurile de valoare ale familiei erau păstrate în străinătate.
Așa că, pe la 1900, domeniul arăta în felul următor…
O ruină completă.
Restaurarea a început prin anul 1953, iar în 1980 arăta așa…
În 1980 lucrările au fost sistate. Acestea au fost reluate în 2011, fiind finalizate în 2015.
Izvoarele istorice spun că Curtea domnească de la Potlogi a fost construită în anul 1698 de către Brâncoveanu pentru fiul cel mare, Constantin, moștenitorul tronului. Așezat la mijlocul drumului dintre Târgoviște și București, palatul a fost dat în folosinţă în anul 1699.
Câteva detalii istorice
În anul 1714, în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu este detronat (mazilit) de către turci şi dus la Istanbul, împreună cu fiii săi, Constantin, Ştefăniţă, Radu şi Mateiaş dar și cu ginerele Enache Văcărescu. Acolo sunt închişi la Edikule, în temniţa celor şapte turnuri, unde sunt torturaţi până la sfârşitul lunii iulie, pentru a divulga unde își țineau averile și pesemne pentru a confirma actele de trădare împotriva Imperiului Otoman. Au fost executați în ziua în care Brâncoveanu împlinea 60 de ani, pe 15 august, de Sf. Maria, „Adormirea Maicii Domnului”.
Înaintea execuției, la care a participat atât sultanul Ahmed III cât și ambasadori ai marilor puteri europene creștine, ei au fost purtaţi desculţi şi doar în cămăşi prin oraș, pentru umilire. Sultanul le-a oferit viața în schimbul trecerii la Islam, însă aceștia au refuzat. Au fost executați rând pe rând prin decapitare. Primul a fost ginerele, Enache Văcărescu, apoi fiii săi – Constantin, Ştefăniţă, Radu şi Mateiaş. Ultimul decapitat a fost domnitorul român. Execuția a durat numai 15 minute. Cadavrele au fost aruncate în Bosfor iar capetele înfipte în pari și expuse timp de trei zile în faţa Seraiului.
A existat și un proces, în care Brâncoveanu a fost acuzat că oferea informații privitoare la turci Imperiului Austriac, Rusiei, Poloniei și Veneției, că fusese declarat Prinț al Imperiului Roman pentru aceste servicii, că sărăcise țara pentru acumularea de averi iar sume mari de bani fuseseră depuse la Viena și la Veneția, plus multe altele. Dar se pare că trădarea a fost motivul principal pentru mazilire și, ulterior, execuție.
Pentru martiriul acestora, pentru că au plătit cu viața refuzul trecerii la Islam, Brâncovenii au fost canonizaţi în anul 1992 şi trecuţi în rândul sfinţilor.
După executarea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, după cum am spus, turcii au distrus palatul și domeniul în căutarea comorilor sale.
În 1791, stăpân peste moșie a fost nepotul lui Constantin Brîncoveanu, Manolache Brâncoveanu. Apoi, în posesia domeniului a intrat familia Bibescu. Palatul s-a degradat în timp, așa că la începutul secolului XX, era practic o ruină, după cum v-am arătat în imaginile de mai sus. Palatul, zidurile de apărare, cuhnia, dependințele, toate în ruină. Pe vremea comuniștilor pășteau vacile în curtea domeniului.
Întreaga curte domnească a fost restaurată în forma actuală pe fonduri europene, lucrările fiind finalizate în anul 2015. Un întreg complex renăscut spre cinstirea unuia dintre cei mai mari și mai importanți domnitori ai Țării Românești.
Am plătit biletele de intrare și am pornit în ultimul tur ghidat al zilei, alături de o domnișoară extrem de drăguță și de binevoitoare.
Am intrat mai întâi în cuhnia domnească (bucătăria).
Unde erau expuse tot felul de obiecte din colecția Muzeului Județean de Istorie.
În drum spre Palat am trecut pe lângă dependințele slujitorilor, renovate complet și ele.
Din câte am înțeles, se dorește transformarea acestei clădiri într-un mini-hotel, pentru auto-susținere financiară a complexului muzeal.
Apoi am mers către Palatul Brâncovenesc, în care a fost amenajată o expoziție cu documente oficiale, biblii, cronici, câteva elemente de armură și câteva arme, îmbrăcăminte din acele vremuri… Mobilierul fiind în general nou, fără nicio importanță istorică, doar cu rol decorativ.
Se vizitează holul de intrare, sala tronului, dormitorul domnitorului, balconul imens cu vedere la pădurea din acele vremuri, camera chelarului, în care erau depozitate bunurile de preț.
După cum am mai spus, prea puține elemente originale din acele vremuri, mai sunt vizibite doar câteva ștucaturi în anumite zone ale pereților, atât la interior cât și la exterior. Multe dintre obiectele expuse fiind din patrimoniul Muzeului Curtea Domnească de la Târgoviște.
Deasupra intrării este prinsă pisania, unul dintre puținele elemente originale păstrate din acele vremuri. Aceasta spune următoarele:
„Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.
Apoi am coborât în pivnița boltită, amenajată pentru conferințe și concerte acum.
Și cam acesta a fost turul ghidat. Apoi am avut liber la plimbat prin curtea complexului muzeal, chiar am vrut să intrăm și la biserica cu hramul Sfântul Dumitru, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu de la 1683. Însă aceasta era închisă.
Ne-am simțit bine acolo, pe domeniul Brâncovenesc de la Potlogi, am mai învățat o lecție de istorie despre unul dintre cei mai importanți domnitori ai țării Românești, cu detalii pe care nu le știam din viața sa.
Mai multe informații pot fi aflate de pe site-ul oficial.