Sincer să fiu, în insula Corfu aș mai merge în principal pentru orașul Corfu… Desigur, în insulă sunt o mulțime de atracții turistice de vacanță dar pe noi orașul ne-a fermecat cel mai tare…
Culmea, chiar dacă în vacanțe fugim de haos și de aglomerări, preferând liniștea munților sau a plajelor pustii, vechiul oraș Corfu ne-a atras ca un magnet, ne-a fermecat când l-am bătut la pas într-o căldură aproape sufocantă, ne-a făcut să vrem să-l revizităm de mai multe ori în aceeași vacanță, renunțând la alte obiective turistice propuse…
Este spectaculos, impunător, extravagant încă de când îl vezi prima dată… de pe feribotul care te aduce din Igoumenița…
La fel de frumos și de atrăgător rămâne când îl vezi de sus, din vechea cetate venețiană…. pe care vă recomand cu toată căldura să o vizitați…
Dar cel mai frumos, mai primitor, mai ademenitor este când îl bați la pas, fără grabă, pe străzile largi, pline de magazine, de cafenele, restaurante și taverne, sau pe cele mici, întortocheate și strâmte, cu rufe agățate peste tot, ca într-un adevărat oraș mediteranean…
Palate, muzee, multe muzee, pe care le-am vizitat și noi, restaurante de toate felurile, gelaterii, oh, gelateriile cu înghețate în toate aromele pământului… cafenele, cofetării, suveniruri milioane, magazine și magazinașe cu ce nu-ți poți închipui, de parcă ai fi într-un adevărat bazar…
Minunat oraș…
Chiar și când am căutat la primele ore un loc de parcare zeci de minute, de a trebuit să parchez la mama supărării, de am mers peste 2 kilometri pentru a ajunge la centrul vechi al orașului, nu m-am enervat, nu m-a determinat să plec… face parte din farmecul locului…
Chiar nu am înțeles de ce dimineața nu găsești locuri de parcare iar după orele 12.00 sunt o droaie libere… O enigmă pentru mine…
Un oraș ca dintr-o altă lume ce a fost odată, în care elementele moderne nu prea și-au găsit locul, sau pe care eu nu le-am perceput… Mai găsești câte o clădire modernă ascunsă printre cele clasice și vechi, cum ar fi Muzeul de Arheologie, dar făcută în așa fel încât să nu perturbe farmecul orașului, stilul său arhitectural vechi de sute de ani…

Am trecut și prin biserica Sf Spiridon, ale cărui moaște se află acolo și am fost surprinși de fresca de pe tavanul acesteia, cum nu am mai văzut niciodată până acum într-o biserică ortodoxă. De asemenea, are cel mai înalt turn clopotniță dintre toate insulele ionice. Din păcate, nu era voie să facem poze la interior și nu am vrut să deranjăm atmosfera pioasă ce domnea acolo…
După cum spuneam, Corfu are și multe muzee, pe care le-am vizitat și despre care voi oferi amănunte cât de curând. Am mers să vedem vechea cetate venețiană și ne-am cocoțat până în vârful său, Muzeul de Artă Asiatică organizat în Palatul Sfinților Mihail și Gabriel construit de britanici, Muzeul de Arheologie unde am văzut impresionantul frontispiciu al Templului lui Artemis, Vila Mon Repos, unde s-a născut Prințul Philip al Marii Britanii și, mai departe, Acheillion, palatul construit pentru împărăteasa Sisi a Austro-Ungariei…
Ba chiar am vrut să vizitez și Cetatea Nouă dar când am ajuns la intrare un soldat ne-a spus că este obiectiv militar… așa că am făcut cale întoarsă…
Dar cel mai tare și mai bine ne-am simțit când am bătut la pas străduțele centrului său vechi, încercând pe cât posibil să luăm pulsul unui orășel ca dintr-o altă lume… una despre care mai citim doar prin cărți…
O insulă și un oraș cu o istorie zbuciumată, dramatică, dar care și-a lăsat din plin amprenta asupra arhitecturii, vieții, artei culinare… Romanii, bizantinii, goții, normazii, genovezii, venețienii, rușii, francezii, britanicii… au trecut pe aici lăsănd o amprentă istorică definitorie asupra acestor locuri…. Ca să nu mai vorbim de perioada elenă, când s-au născut legendele lui Ahile…
Corfu, un oraș în care ne-am lăsat o parte din suflet la plecare… pe care nu ne mai săturam să-l privim cum dispare în zare…
Revenim cu alte detalii și obiective turistice interesante din această insulă minunată, din acest oraș deosebit, în perioada următoare…