Din Muzeul Satului Slovac am plecat direct către Castelul Orava. Nu de alta, dar trebuia să vizităm și un astfel de obiectiv turistic în Slovacia. Iar cum Slovacia este chiar ofertantă la acest capitol istorico-turistic, am avut de unde alege. Castelul Orava fiind chiar unul dintre cele mai vizitate din această frumoasă țară. Sunt multe castele sau ruine ce pot fi vizitate în Slovacia, de altfel ca mai în toate țările din acele zone.
După ce pe drum ne-au atras ruinele castelului Spiss… la care nu am ajuns momentan, din păcate, Orava ne-a fost mai la îndemână, așa că nu l-am ratat.
Am parcat mașina în spațiul amenajat, la 5 minute distanță de mers pe jos față de intrarea în Castel, am plătit biletele de acces, cu tot cu taxă foto vreo 21 de Euro, apoi am luat-o în sus pe aleea pietruită către poarta de acces.
Turul în engleză începea abia peste 45 de minute dar nu avut timp să ne plictisim în curtea interioară a castelului. Chiar atunci se desfășura un interesant spectacol medieval, cu scenetă, dansuri și… salve de tun.
O punere în scenă a unei nunți princiare medievale din câte am înțeles, pentru că ce vorbeau ei acolo nu am priceput o iotă. Apoi am asistat la câteva demonstrații de luptă cu sabia.
Punctul culminant a fost când au pus micile tunuri la treabă. La prima salvă, fiind foarte aproape de ele, mi-au bubuit practic și urechile, care mi-au țiuit minute bune după aceea. Nu eram pregătit pentr-o o așa hărmălaie…
Acel „Maaamăăă” exasperat îmi aparține. Cred că și slovacii de lângă mine au fost luați prin surprindere de zgomotul infernal și au zis un fel de mamă, dar pe limba lor.
Dansuri medievale, domnițe drăguțe, tunuri și bubuieli… vizita noastră începea bine.
La orele 17.00 exact a sosit ghidul nostru. Și am intrat în Castel. Practic am început să urcăm și să coborâm pe cele 680 de trepte care duc la toate cele trei nivele ale castelului Orava. 680! Și de la fiecare nivel poate fi admirată panorama asupra curții interioare și a zonei înconjurătoare.
Mai întâi într-o anticameră de sub primul turn unde erau expuse câteva arme medievale…
Apoi am intrat în Palatul Matei Corvin, anume în cea de-a doua galerie. Practic, acea cameră, unde acum sunt expuse tablouri ale stăpânilor castelului, era folosită în timpul cinelor.
Interesant unul dintre tablouri, în care unul dintre stăpâni, Edmund Zichy, este reprezentat cu șase degete la o mână și cu numai patru la cealaltă.
Ce a vrut să simbolizeze artistul vremii? Vă prindeți? Cu mâna cu 6 degete lua, iar cu cea cu mai puține degete… dădea. Lua mult, dădea puțin. Și în zilele noastre tot așa se îmbogățesc unii… Le putem spune… mai chibzuiți?
A urmat apoi o altă curte interioară, unde, lângă fântâna castelului era așezat Nosferatu. Nu ca să sperie neapărat vizitatorii, ci pentru a reaminti că acolo a fost filmată în 1922 pelicula cu același nume.
Am intrat, dar cum altfel, și în camerele de tortură. Unde am văzut cum arată o țeapă folosită și pe la noi…
… mai groasă decât m-aș fi așteptat, nu?
Din nou în palatul Matei Corvin…
… prin niște încăperi care au fost redecorate pe la 1912. Deci nu mai sunt ca pe vremea lui Matei Corvin.
Apoi am intrat într-o cameră în care erau expuse scaune sculptate cu emblemele famiilor care au stăpânit castelul de-a lungul vremurilor.
Frumoasă sala cavalerilor, cu o frescă cum am văzut și la castele prin Tirolul de Sud…
Apoi am intrat în fostul dormitor al unuia dintre stăpâni care, la 1.65m înălțime ai săi, era cel mai înalt din castel în acele vremuri…
Sus, tot mai sus, tot pe trepte și pe alte trepte… au urmat expozițiile cu flora și fauna din zonă, cele despre tradițiile populare dar și despre descoperirile arheologice din castel.
Dar și printr-o expoziție de mobilier vechi, de prin secolele XVIII-XIX..
Iar panoramele de sus, tot mai frumoase…
Din păcate nu se urcă și sus de tot, în Citadelă… din cauza condițiilor precare, pentru siguranța vizitatorilor…
Spre ieșire am intrat într-o încăpere în care erau prezentate producțiile cinematografice realizate aici, între zidurile castelului Orava.
Și cam atât… vizita la interior în Castelul Orava din Slovacia a durat aproximativ 50 de minute.
Castelul Orava este așezat pe vârful unei stânci, la o înălțime de 112m, iar pe la baza acesteia curge râul cu același nume, Orava. A fost ridicat în secolul XIII, pentru a întări fortificațiile nordice ale regatului ungar, chiar după invaziile mongole din acea perioadă.
Și, dintr-o fortăreață militară, s-a transformat în decursul secolelor ce-au trecut într-un adevărat castel, cu nu mai puțin de 154 de camere. Forma lui actuală ar fi fost definitivată în anul 1611. Dar… dar a fost distrus complet de incendii în anul 1800. Iar restaurarea acestuia a început după sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
Din câte am înțeles, chiar și Matei Corvin, Regele Ungariei, a trecut pe acolo și a construit o parte a palatului, care îi poartă numele acum.
Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din Slovacia, fiind un obiectiv turistic important, vizitat de către turiști din toată lumea.
Mai multe detalii despre vizita la Castelul Orava, pe site-ul oficial.