Ce alți munți sunt aproape de București și la care poți ajunge în aproape 2 ore și 30 de minute? Munții Iezer-Păpușa, bineînțeles. Pe lângă Bucegi și Piatra Craiului, unde v-am dat deja idee de câteva trasee de drumeție cu peisaje frumoase și locuri interesante.
După ce am bătut în weekend-urile trecute Piatra Craiului și Bucegii, era momentul pentru o drumeție de o zi și în Munții Iezer-Păpușa, cu plecare de la Cabana Voina. Pentru că în 2020 am făcut un frumos traseu către Lacul Iezer, de data asta am optat pentru unul către Refugiul și Vârful Găinațul Mare, cu plimbare pe platou către șaua Grădișteanu, eventual, dacă se poate, către Vârful Păpușa.
Nu s-a putut… dar am rămas cu multe amintiri frumoase…
A fost o drumeție grea, dificilă, în care ne-am depășit din nou limitele fizice, dar în care ne-am bucurat de peisaje de vis, într-o zi de vară nu foarte caldă și cu cerul brăzdat de norișori pufoși, ca într-un scenariu perfect pentru iubitorii de peisaje montane.
Fără efort… nu te poți bucura de adevărate peisaje alpine românești… asta este, trebuie să admitem că în România trebuie să asuzi la greu pentru a te bucura de natura montană, de perspectivele înălțimilor carpatine. Pentru că infrastructura noastră turistică montană nu prea este la nivelul anilor 2021…
Nu mă plâng, sau poate că da, dar nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă la noi față de țările civilizate. Niciuna… De la șosele și până la marcajele turistice și cabanele montane care în multe dintre zone lipsesc cu desăvârșire sau oferă servicii de toată jena, plus campingurile în care manelele răsună peste văi toată noaptea, fără ca nicio autoritate să intervină. Mai avem mult până departe…
Să revenim totuși pe cărările noastre…
Plecați dis-de-dimineață din capitală și la orele 8.30 parcam chiar în fața Cabanei Voina. Câteva minuțele pentru degustarea pateelor cu brânză cumpărate din Câmpulung de la Patiseria Iepurașul, calde și delicioase. Apoi echiparea și gata de drum. Cu voie bună și prieteni alături…
Am luat-o înapoi pe șoseaua pe care am venit, cam 200 de metri, unde se face stânga către un drum forestier. La care se ajunge după ce se trece râul peste un pod mobil. Cel de mașini a fost luat de viitură…
Mergem vreme de aproape 30-40 de minute pe drumul forestier, pe o pantă molcomă, tocmai bună pentru dezmorțirea picioarelor.
La prima intersecție se face stânga, pe marcaj dungă roșie…
Apoi se face iar stânga și se intră pe un drumeag mai strâmt și din ce în ce mai abrupt, ce ne va pune mușchii picioarelor la treabă vreme de aproape 2 ore… până la ieșirea din pădure…
Pauzele dese… cheia marilor succese.
La ieșirea în golul alpin (după încă 2 ore), pauză pentru cremuirea părților descoperite ale pielii, nu de alta, dar nu vrem să ne întoarcem acasă arși de soarele puternic…
Apoi urmează, ați ghicit, din nou urcarea… la fel de susținută, fără ca panta să dea semne că se domolește… sus, tot mai sus, cu pauze, cu transpirație, cu cine m-a pus pe mine să vin aici… dar avem voință și nu dăm bătuți așa, cu una cu două…
… uite culmea, până acolo mai e de urcat, ajungi și vezi alta, apoi urmează alta, apoi alta… un fel de fata morgana, dar pe munte…
Dar peisajele din jur ne-au încântat pe de-a dreptul… doar pentru astfel de minunății facem tot efortul ăsta… te uiți jur-împrejur, te minunezi de plaiurile astea minunate, tragi aer adânc în piept și o iei din loc…
În spate se vedeau vârfurile Iezerul Mare (2461m), Roșu (2469m) și Bătrâna (2341m)…
După aproape 4 ore de la plecare am ajuns la altitudinea de 1810m, la Refugiul Găinațul Mare…
Momente de pauză binemeritată, un sandwich, o ciocolățică, o apică încă rece…
După care am mers în spatele refugiului pentru a admira Piatra Craiului, Bucegii dar și Munții Leaota… Ce frumos…
După 15-20 de minute de pauză plecăm către șaua Grădișteanu, practic pe un traseu de platou, nu foarte greu, cu suișuri și coborâșuri line, mai ales dacă se merge pe drumul de căruță… cel cu marcaje urcă mai pieptiș….
No problemo, peisajele sunt la fel de încântătoare, Vf. Păpușa (2391m) distingându-se maiestuos în depărtate, ca un deal mai înalt… Nu ai zice că e munte…
După aproape 2 ore am ajuns la punctul de intersecție către Vf. Păpușa, în sus, și către Cabana Cuca, în jos. Clar de acolo și până la vârf mai aveam 2 ore…
Am zis să încercăm să ajunge către vârf numai că panta abruptă nu a ținut deloc cu noi și după aproape o oră ajunsesem în punctul cel mai înalt al șeii Grădișteanul (2148).
Până la vârf mai aveam vreo oră dar am făcut calculele și am ajuns la concluzia că s-ar putea să ne prindă noaptea prin pădure la întoarcere. Ceea ce nu prea mi-a plăcut…
Mai ales că mă știu destul de precaut pe pantele abrupte, unde genunchii mei bătrâni sunt puși la grea încercare de kiluțele adiacente…
Pentru că indicatorul cu două ore până la Cabana Cuca eu nu-l credeam… Cum nu l-am crezut nici pe cel de la Refugiul Găinațul Mare, care spune că până pe Păpușa se fac doar 2 ore… Indicatoare pentru atleți, cu siguranță, nu pentru turiști ofiliți și ieșiți din uz…
Și bine am făcut… o să vedeți mai jos de ce…
Dar, înainte de a o lua din loc înapoi, am admirat încă o dată frumoasele peisaje carpatine marca Iezer-Păpușa… cu Piatra Craiului si Bucegii în dreapta, Iezerul în stânga…
Cât zice până la Cabana Cuca? 1 oră și jumătate? Noi am făcut 2 ore și 20 de minute…
Cam așa arăta panta pe care a trebuit să coborâm și care nu s-a aplatizat deloc până când am ajuns la Cabana Cuca. Au genunchii mei… 1000 de metri de coborâre în pantă, cu înclinații de aproape 45 de grade…
Nu puteam rămâne acolo sus pe munte… așa că am fost nevoiți să coborâm…
Iar de la Cabana Cuca a început cu adevărat aventura și un traseu ce normal se face într-o oră, l-am făcut în peste 2 ore… Bonus? Am ajuns la mașini uzi fleașcă de la genunchi în jos, cu tot cu ghete și cu pantaloni…
Pentru că în urmă cu o săptămână a fost o viitură puternică și a distrus drumul de acces între cele două cabane. Localnicii mi-au povestit de cele 40 de minute de ploaie torențială, după care a venit prăpădul…
De pe munte, împreună cu apele, s-au prăvălit, stâncile, bolovanii, pietrele și buștenii șubrezi, maluri și versanți s-au surpat, forțele terifice ale mamei natură și-au făcut de cap în voie cu tot ceea ce le-a stat în cale…
Scenele, pe alocuri, apocaliptice…
Așa că, toate podețele de trecere ale râului nu mai existau și au fost nu mai puțin de 9 nouă locuri în care a trebuit să vedem cum să facem să trecem cu bine râul…
De vreo trei ori nu am mai căutat soluții și am luat-o pe de-a dreptul, prin apa rece. Mai bine uzi doar la picioare decât să ne prăvălim cu totul de pe buștenii ăia subțirei sau pietrele care se mișcau, și acelea puse de turiști care mai trecuseră pe acolo.
După cum ziceam, cu chiu, cu vai, ca într-un calvar ce parcă nu se mai termina… am ajuns după aproape alte 2 ore și jumătate la Cabana Voina.
Rupți de oboseală dar cu mintea limpede… încântați până la urmă de mica noastră aventură montană…
Faptic traseu în Munții Iezer
- Tip – Drumeție Circuit
- Traseu – Cabana Voina (980m) – Refugiul Găinațul Mare (1810m) – Vf. Găinațul Mare (1832m) – Șaua Grădișteanu (2148m) (Marcaj Dungă Roșie) – Cabana Cuca (1210m) – Cabana Voina (Dungă Albastră)
- Distanță – aprox. 18.5km
- Durata – aprox. 12 ore
- Diferență de nivel +/- 1200m
- Dificultate – Dificil din punct de vedere fizic, se urcă susținut pe pante abrupte, se coboară la fel. Însă nu este un traseu tehnic și nici foarte periculos.
- Este nevoie de echipament montan (încălțări bune, pelerine de ploaie, pentru că pe munte se poate schimba vremea oricând)
- Să aveți apă destulă cu voi, nu prea sunt izvoare pe traseu.
Circuitul se poate face și în sens invers, cu siguranță. Momentan nu recomand din cauza celor întâmplate cu drumul de acces între cabane. Dar nici în mod normal nu aș face-o, pentru că panta de la Cabana Cuca către Șaua Grădișteanu poate fi epuizantă, este mult mai ascuțită decât cea dintre Cabana Voina și Refugiul Găinațul Mare.
======================================
Datele înregistrate de ceasul Xiaomi Amazfit Stratos, mai jos.
==================================
O drumeție dificilă din punct de vedere fizic și cu peripeții pe final dar care ne-a provocat să ne depășim din nou limitele și care ne-a încântat cu peisaje superbe văzute de acolo de sus, de pe platou.
Hai la Plimbare :O) 