Schladming, Styria, una dintre stațiunile noastre preferate, unde ne-am simțit minunat de fiecare dată. Aveam o zi cu soare în față, așa trebuia musai să mai facem încă o drumeție în Alpi. Era ultima zi de vacanță de vară în 2018, joi, 7 august, urma ca vineri să ne reîntoarcem în țară.
Broșura cu Wild Waters (Apele Sălbatice) de la hotel ne-a oferit câteva idei chiar interesante, aveam cu siguranță de unde alege. Ba chiar prea multe trasee, așa că ne-am gândit să revenim acolo și în anul următor, pentru a mai parcurge la pas câteva dintre ele. Trasee cu o durată de la 1.30 ore și până la 10 ore!!! Am fi mers pe toate dacă am fi putut. Dar, după cum am mai spus, ne-ar fi trebuit o vacanță întreagă.
Noi doream să facem un traseu de maxim 4-5 ore, ca să mai avem timp în restul zilei pentru împachetat, pentru făcut ultimele cumpărături etc. Cum unora le place să urce pe vârfuri de munte, noi preferăm să vedem lacuri de munte, limpezi sau în culori ireale, pe care se oglindesc vârfuri semețe. Ne plac peisajele cu lacuri de munte, așa că facem drumeții către ele cu cea mai mare plăcere.
Așa că am ales să facem o drumeție către salba de lacuri glaciare Giglachseen, aflată sus în valea Obertal din Schladming, Styria. Am fi vrut și către Duistzkarsee dar nu am avut destul timp la dispoziție.
Am plecat cu mașina de la hotel către Ursprunglam (punctul de plecare pe traseu) și după vreo 20 de km de asfalt am intrat pe un drum forestier, cu macadam de calitate, pentru care am plătit accesul 8.40 Euro. Am mai condus încă 8 km pe acel drum, pe care era și traseul autobuzului.
Printre văcuțe și căluți… Chiar a trebuit să ne dăm jos din mașină ca să mânăm cireada de vaci la o parte. Stăteau ca… vacile. În mijlocul drumului.
Chiar ar fi fost o idee mai bună să venim cu autobuzul, pentru că am fi putut face un traseu mai lung. Veneam cu autobuzul aici și plecam de la punctul final, către cazare, tot cu autobuzul.
După 8km de macadam bine tasat, am ajuns la parcare. Una destul de generoasă de altfel. Am lăsat mașina, ne-am pus bocancii în picioare și am luat-o la pas, în sus.
Repede am ajuns la idilicul sătuc de fermieri Ursprungalm, în care mi-am adus aminte imediat de clipele frumoase petrecute la Eng Alm, în Tirol. Oare câte sătuce d-astea mai sunt în toată Austria? Cred că foarte multe…
Am consultat rapid harta și traseul de acolo. Și am pornit mai departe.
Pe un drum în pantă, pe care am urcat mocănește aproape o oră. Noroc cu băncuțele de pe marginea drumului, pe care ne puteam odihni la nevoie.
Interesant că pe la jumătatea traseului am zărit în paralel drumul roman de acum 2000 de ani. Una dintre rutele comerciale importante care traversau Alpii în acele vremuri. Puștiulică a luat-o pe acolo…
Ne-am reîntâlnit aproape de cabana Giglachsee Hutte.
Am făcut exact o oră până acolo. De unde am văzut primul lac Giglachsee… Unul dintre cele trei? sau patru?
Nu ne-am oprit și am luat-o în sus, pe cărare, către cabana Ignaz-Mattis-Hutte.
Pe o curbă de nivel, în care aveam sub priviri, de sus, lacurile glaciare Giglachsee. Ce peisaje superbe, ce frumusețe…
După alte 40 de minute am ajuns la cabana Ignaz-Mattis-Hutte (1986m), unde normal că ne-am așezat la o masă, pentru a degusta o bere rece și bună Schladminger.
Moment în care am scos și aparatul foto, pentru a poza toată salba de lacuri.
După vreo oră de stat acolo, la cabană, am luat-o înapoi, de data asta pe drumul forestier care șerpuia pe malul lacurilor.
Unde ne-am întâlnit cu o micuță herghelie de cai care pășteau liberi pe acolo. Chiar ne-am distrat copios când un catâr mai tupeist s-a apropiat de mami pentru a se împrieteni, eventual pentru a primi ceva dulce. Iar mamitz-ul nostru tot fugea speriată de catârul care nu-i dădea pace… Am râs cu lacrimi.
Ne-am urmat drumul înapoi către parcare…
Până am ajuns la o micuță cruce…
Pe care scria „Slavă Domnului mereu!”.
De acolo am mai privit încă o dată spre lacurile glaciare, am oftat și am luat-o pe cărare în jos…
Normal, noi pe cărarea mai lată, de moșălăi, bicicliști și de mașini, iar puștiulică pe vechiul drum roman…
Ce încântat a fost să meargă pe acolo.
La întoarcere către sătucul Ursprungalm ne-am întâlnit cu oițe la păscut dar și cu bicicliști pe care panta abruptă îi cam dăduse gata…
Și cam gata cu drumețiile noastre în vacanța de peste hotare din 2018. Cinci drumeții în total, toate frumoase, toate diferite, cu peisaje spectaculoase și momente de neuitat.
Începem să facem planurile pentru la anul.
Faptic
- Drumeție de 4-5 ore (în funcție de pauze) către lacurile glaciare Giglachsee
- Plecare din Ursprungalm, unde se ajunge cu autobuzul sau cu mașina (taxă drum, 4.20 Euro de persoană)
- Traseu Ursprungalm – Giglachsee Hutte, 1 oră, urcare permanentă
- Giglachsee Hutte – Ignaz-Mattis-Hutte, 30-40 de minute, în funcție de pauzele de admirat peisajele
- Întoarcere Ignaz-Mattis-Hutte – Ursprungalm – 1 oră și 10 minute
- Dificultate – Traseu destul de ușor, pentru familii cu copii, mai dificil din punct de vedere fizic în prima sa parte
Hai la Plimbare :O) 