Vânare de Toamnă. Drumeție cu peisaje spectaculoase, din idilicul sătuc Șirnea către Șaua Joaca

Oricât de bine m-aș simți într-o zi de vară pe malul mării sau pe un traseu montan, din punct de vedere vizual prefer toamna. Explozia de culori pastelate, când întreaga natură parcă înnebunește, este mai pe sufletul meu…

De ani de zile îmi tot propun o săptămână de toamnă prin Bucovina, însă nici până în acest moment nu am reușit să îmi îndeplinesc acest dor, nu a fost timp… Așa că mi-l astâmpăr bucurându-mă măcar pentru o zi de nebunele culori tomnatice…

Iar de o adevărata toamnă românească am avut parte în idilicul sătuc Șirnea din pasul Rucăr-Bran, aproape de Piatra Craiului.

Și din pasul Rucăr-Bran am urcat direct în satul Ciocanu. Încă de pe șoseaua de acces am fost fermecați de peisajele și frumusețile pe care toamna ni le așternea în cale… Ca să nu mai spun de frumusețea acelor locuri…

Am parcat mașina în fața căminului cultural din Șirnea, aflat lângă școală dar și lângă biserică. Sunt câteva panouri turistice de informare acolo, tocmai bune de consultat.

De acolo pleacă un traseu care ocolește tot satul sau un altul către șaua Groapele, iar mai departe către șaua Joaca…

Noi am ales să mergem pe traseul către șaua Groapele – Șaua Joaca – La Table. Apoi să ne întoarcem pe un traseu în buclă. Nu am mai ajuns din păcate La Table, pentru că a început ploaia. Și traseul buclă a ieșit din plan când s-au întețit picăturile de ploaie.

De la parcare se merge un pic în spate pe drumul aflat vis-a-vis de casa care are un panou cu produse tradiționale. Prin dreapta gaterului.

Traseul nu este deloc greu, pante ușoare, un pic mai accentuate către șaua Groapele, drumuri forestiere în marea lor parte. Dar se poate ajunge acolo în maxim o oră dacă se merge la pas. Noi am făcut mai mult de două ore, pentru că ne-am holbat la toate peisajele ce toamna dar și frumosul sătuc de munte ni le așternea în fața privirilor.

Superb… pur și simplu nu ne-a venit a crede cât de frumos este acolo, în acel sătuc rupt parcă dintr-o bucățică de rai… Păi cum să nu recapeți energia necesară unei alte săptămâni trăite în haosul citadin plimbându-te prin acele locuri de poveste?

Mai vreți poze? Mai avem…

Știu că mă repet dar… minunate locuri…

După cum am spus, după aproape 2 ore am ajuns în șaua Groapele, de unde am ales să mergem mai departe prin pădure, către șaua Joaca și apoi către La Table, unde mai fusesem cu aproape o lună în urmă. Traseul este marcat de acolo cu dungă roșie.

Până în șaua Joaca am făcut aproximativ o oră prin pădurea deasă… Clar, ne-am mișcat mai repede după ce era să călcăm pe niște caca de urs iar niște urme de lăboanțe mari ne-au atras atenția în noroiul de pe cărare…

Iar când am ieșit în poiană, Piatra Craiului ni s-a arătat în toată splendoarea…

În șaua Joaca am luat pauză de masă, mergeam de aproape 3 ore. După ce ne-am ostoit foamea am plecat către La Table, mai aveam doar 20-30 de minute până acolo. Însă a început ploaia, așa că pe loc am hotărât să ne întoarcem, pe același traseu,

Tot repejor prin pădure și cu spaima unei eventuale întâlniri neprevăzute cu Moș Martin… Dar am fluierat de zor ca să ne facem simțită prezența…

Practic, la mașină am ajuns înapoi după aproape 2 ore și 15 minute.

Faptic drumeție prin peisajele de toamnă din satul Șirnea

  • Traseu: Căminul Cultural Șirnea – Șaua Groapele – Șaua Joaca și retur
  • Distanță – aprox. 14km
  • Durata – 5 ore și 15 minute, cu 30 de minute pauze de masă sau pentru hidratare
  • Diferență de nivel: +/- 460m
  • Dificultate – Traseu ]n general ușor, poate un pic mai greu din punct de vedere fizic în zonele cu pantă
  • Nu există surse de apă pe traseu, așa că recomand să aveți destulă cu voi

Datele înregistrate cu ceasul Xiaomi Amazfit Stratos.

Clar, Șirnea este cel mai frumos sătuc de munte din România vizitat de noi până acum. Am fost și în Măgura, și în Peștera, Moieciu de Sus, Moieciu de Jos, și prin Bucovina sau prin Maramureș, însă parcă aici la Șirnea, în acel decor superb de toamnă ne-am simțit cel mai bine, ne-a plăcut cel mai tare…

Sigur sunt subiectiv, sigur sunt încă sub influența experienței proaspăt trăite în scurta dar frumoasa noastră drumeție…

Iar după această vânare de toamnă m-am întors acasă cu sufletul împăcat, doldora de culoare…